Prima pagină D:News

Oamenii de ştiinţă au aflat, în sfârşit, de ce ne îngrăşăm la vârsta mijlocie. Iată ce putem face pentru a preveni asta!

Redactia Descopera.ro | 08.14.2014 | ● Vizualizări: 236
De ce se îngraşă oamenii la vârsta mijlocie? Nu pentru că fac sport mai puţin sau au un metabolism mai lent, ci datorită unui mecanism de la nivelul creierului.      (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Creşterea în greutate la vârsta mijlocie este adesea atribuită încetinirii metabolismului, lipsei de timp pentru a face mişcare sau pur şi simplu creşterii capacităţii de a aprecia mâncarea bună. Dar, în realitate, cauza ar putea fi alta, indică un studiu recent: sistemul de semnalizare prin care creierul ne spune că am mâncat destul devine, cu vârsta, mai puţin eficient, aşa că ne ia mai mult timp ca să ne simţim sătui şi, în consecinţă, mâncăm mai mult pentru a ajunge la senzaţia de saţietate.

Studiul realizat la University of Aberdeen sugerează că neuronii responsabili de transmiterea semnalelor de saţietate îşi încetinesc activitatea. Aceşti neuroni, aflaţi în hipotalamus, secretă peptide numite pro-opiomelanocortine (POMC), care dau organismului senzaţia de „sătul”. După vârsta de 40 de ani, aceşti neuroni produc încă POMC, dar le eliberează într-un ritm mai lent. 

Astfel, oamenii continuă să mănânce ceva mai mult decât în tinereţe. Nu îmtr-un mod foarte evident, ci câteva înghiţituri de mâncare sau câteva sorbituri de suc de portocale în plus, la fiecare masă – dar toate contează, şi astfel se acumulează calorii, explică Lora Heisler, profesor de nutriţie, unul dintre autorii studiului publicat în  jurnalul Endocrinology.

Există medicamente care acţionează asupra acestor neuroni, stimulând secreţia de POMC, şi care sunt vândute ca medicamente pentru slăbit, dra mecanismul lor de acţiune nu este precis cunoscut.



Însă prof. Heisler consideră că, în loc de a lua medicamente, oamenii care se confruntă cu îngrăşarea tipică vârstei mijlocii ar trebui să ia mai degrabă măsuri simple de prevenire a acesteia. 

De exemplu, ea recomandă ca oamenii să mănânce mai încet, dând astfel timp creierului să răspundă la semnele venite de la aparatul digestiv. De asemenea, poate fi eficientă supravegherea mărimii porţiilor, de vreme ce problema este că oamenii au tendinţa să mănânce mai mult,  nu că ard mai lent caloriile.

Sursa: The Times

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI