Cum ne manipulează formele de viaţă care trăiesc în noi: ipoteza tulburătoare a unor cercetători

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Microbiomul digestiv uman ar putea să ne influenţeze comportamentul pentru a-şi asigura propriul succes evolutiv, de exemplu făcându-ne să ne dorim să mâncăm anumite alimente.

Carlo C. Maley, specialist în biologie evolutivă la University of California, San Francisco, unul dintre autorii studiului, explică această nouă viziune: el şi colegii săi au abordat problema în spiritul anchetelor poliţiste. În această viziune, microorganismele     din intestinul uman au mijloacele, motivul şi prilejul de a ne manipula.

Se cunoaşte faptul că bacteriile din intestinul nostru sunt implicate în secreţia unor neurotransmiţători precum dopamina şi serotonina, care ne influenţeză creierul şi, prin urmare, comportamentul şi starea de spirit. Studiile pe şoareci au arătat că microbiomul intestinal poate influenţa comportamentul alimentar al animalului-gazdă; de exemplu, şoarecii cărora le fusese îndepărtat microbiomul preferau să consume lichide mai dulci decât şoarecii normali şi îşi dezvoltau mai mulţi receptori pentru gustul dulce în intestin.

Întrucât diferite specii de microoganisme din intestinul uman au nevoie de diferiţi nutrienţi, ele au tot interesul să ne manipuleze preferinţele alimentare şi să ne modifice comportamentul alimentar în folosul lor, spun cercetătorii.

Este o idee care ar putea oferi o explicaţie alternativă “poftelor” pe care le resimţim cu toţii pentru un aliment sau altul. Deşi teoriile actuale tind să explice aceste pofte prin carenţe ale unor anumiţi nutrienţi sau pur şi simplu prin dependenţa faţă de anumite substanţe din alimentele respective, autorii noului studiu sunt de părere că lucrurile ar putea sta altfel: de exemplu, anumite bacterii din intestin prosperă datorită ciocolatei, aşa că ne influenţează comportamentul în aşa fel încât să vrem să mâncăm ciocolată.

Un alt specialist, John F. Cryan, neurolog la University College Cork din Irlanda, care nu a luat parte la studiu, consideră că microorganismele şi-ar putea manipula gazdele în moduri care să fie le de folos atât lor, cât şi gazdei. De exemplu, şoarecii lipsiţi de microbiom intestinal tind să evite alţi şoareci, în vreme ce şoarecii normali sunt mai sociabili. Astfel, microbiomul le-ar face pe mamifere mai sociabile, ceea ce ar fi bine atât pentru animale, cât şi pentru microorganisme, deoarece mamiferele implicate în grupuri sociale pot face schimb de bacterii cu alte animale din grup, microorganismele având astfel posibilitatea de a-şi extinde răspândirea.

O implicaţie importantă a noii ipoteze, în cazul în care se dovedeşte adevărată – ceea ce mai trebuie verificat  – ar fi următoarea: am putea şi noi să ne manipulăm propriul microbiom, de exemplu consumând iaurt care conţine bacterii “bune”, ceea ce ne-ar face să poftim ulterior la alimente mai sănătoase, spune Rob Knight, microbiolog la University of Colorado, care de asemenea nu a luat parte la studiu.

Dar, avertizează el, cercetările privind efectele microbiomului uman asupra comportamentului sunt încă într-un stadiu incipient şi sunt necesare încă multe studii pentru a lămuri această legătură fascinantă.

Sursa: New York Times