Controlează-ţi mersul! Îţi influenţează starea de spirit într-un mod nebănuit

Se cunoştea de multă vreme faptul că starea de spirit afectează mersul: oamenii trişti merg cu capul şi umerii aplecaţi, pe când oamenii fericiţi merg în pas „săltat”,  vioi, 

Acum, un nou studiu, realizat la Canadian Institute for Advanced Research, arată că relaţia funcţionează şi în sens invers: când oamenii adoptă un anumit fel de a merge – mai „trist” sau mai „vesel” – dispoziţia lor se schimbă în mod corespunzător.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

Persoanele care au fost convinse să meargă „deprimat” (cu puţine mişcări de braţe, cu capul şi umerii aplecaţi înainte) au încercat o stare de spirit mai negativă decât persoanele care au adoptat un mers „fericit”.

Cercetătorii au început prin a le prezenta participanţilor o listă de cuvinte pozitive şi negative (de exemplu, drăguţ, speriat, îngrijorat).

Participanţii au fost apoi rugaţi să meargă pe o bandă de alergare, în timp ce le erau înregistrate mişcările şi postura. În faţa lor, pe un ecran, un indicator oscila spre stânga sau spre dreapta, în funcţie de stilul de mers al subiectului – mai „trist” sau mai „fericit”. Subiecţii, însă, nu ştiau ce anume indică ecranul.

Cercetătorii le-au cerut unora să încerce să mişte indicatorul spre dreapta, iar altora să-l mişte spre stânga. Subiecţii şi-au dat seama rapid cum trebuiau să meargă pentru a mişca indicatorul în direcţia cerută.

După aceea, participanţilor li s-a cerut să scrie cuvintele pe care şi le aminteau din lista de cuvinte pozitive şi negative.

Rezultatele au fost foarte interesante: cei care merseseră într-un stil „deprimat” îşi aminteau mult mai multe cuvinte negative decât cei care adoptaseră un mers „fericit”, diferenţa considerabilă sugerând că stilul de mers „trist” chiar dădea naştere unei stări de spirit mai negative. 

Rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry.

Sursa: Mail Online