Prima pagină D:News

Bennu, asteroidul pe care îl vom explora peste 4 ani: o animaţie realizată de NASA arată cum se va desfăşura misiunea (VIDEO)

Redactia Descopera.ro | 11.21.2014 | ● Vizualizări: 519
Asteroidul Bennu are un diametru de cca. 500 m, iar oamenii de ştiinţă cred că el ar fi o aglomerare slab consolidată de bucăţi de rocă şi praf.      Imagine: NASA + zoom
Galerie foto (1)

În 2018, o sondă spaţială ar urma să asolizeze pe asteroidul Bennu, să preleveze o mostră de material din el şi să revină pe Terra. Vom afla astfel o mulţime de lucruri neştiute azi despre formarea sistemului nostru solar.

„Călătoria lui Bennu” este numele unui clip de animaţie realizat de NASA, care înfăţişează îndelungata călătorie prin spaţiu a asteroidului Bennu şi evenimentele cosmice care l-au afectat, precum şi detalii despre misiunea Osiris-Rex.

Aceasta va fi lansată la sfârşitul anului 2016, va ajunge la asteroid în 2018, va asoliza pe suprafaţă, va preleva o mostră de material şi va reveni cu ea pe Pământ, câţiva ani mai târziu.

Spre deosebire de comete, care sunt alcătuite din gheaţă, praf şi material pietros, asteroizii conţin metale apărute odată cu formarea Sistemului Solar.



De aceea, asteroizii sunt nişte „martori” preţioşi care pot furniza informaţii noi despre ceea ce s-a întâmplat cu sistemul nostru solar în cursul evoluţiei lui.

Misiunea Osiris-Rex este precursoarea unei misiuni mai ambiţioase a NASA, în cursul căreia specialiştii vor încerca să captureze din spaţiu un asteroid şi să-l instaleze pe orbita Lunii. 

Animaţia prezintă modul în care, din discurile protoplanetare de praf şi gaze din jurul stelelor, s-au format chondrule – aglomerări de materie solidă – care, ulterior, s-au agregat (sub influenţa forţelor electrostatice şi gravitaţionale), dând naştere planetelor şi asteroizilor. 

Pe planetele ca Terra, materialul original a fost transformat profund prin activitate geologică şi prin reacţiile chimice cu apa şi gazele din atmosferă, au explicat experţii NASA; în schimb, ei cred că Bennu ar fi rămas aproape neschimbat de la formarea lui şi până azi, aşa că este ca o „capsulă a timpului”, conţinând materie rămasă în starea ei originară, aşa cum era la formarea sistemului solar.

Spre deosebire de robotul Philae al ESA, care a analizat la faţa locului materialul extras din cometa 67P Ciuriumov-Gherasimenko, sonda Osiris-Rex va aduce materialul extras din asteroid înapoi pe Pământ, unde va putea fi analizat mult mai detaliat în laboratoarele NASA.

Sonda Osiris-Rex (Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification, Security and Regolith Explorer) va fi lansată în septembrie 2016 şi ar urma să ajungă pe Bennu în octombrie 2018, după o călătorie de 654.389.243 km. Va petrece mai mult de doi ani pe asteroidul Bennu, după care va reveni pe Terra, aducând cu ea o mostră prelevată din asteroid. 

Oamenii de ştiinţă speră ca misiunea să accelereze şi dezvoltarea tehnologiilor care vor permite, cândva, exploatarea resurselor de metale din asteroizi. 

Asteroidul Bennu are un diametru de cca. 500 m; măsurând densitatea sa, oamenii de ştiinţă au constatat că e mai mică decât ar fi de aşteptat, aşa că se bănuieşte că asteroidul ar avea nişte goluri în interior. El ar aparţine, aşadar, unui tip numit de astronomi „rubble pile” („grămadă de moloz”) – o aglomerare slab consolidată de bucăţi de rocă şi praf. 

Bennu este şi destul de întunecat; absoarbe cea mai mare parte a radiaţiei solare care cade asupra lui şi mai târziu eliberează această energie sub formă de căldură. Această radiaţie „împinge” uşor asteroidul, deviindu-l puţin de la traseul său, – un fenomen numit efectul Yarkovski – astfel modificându-i lent orbita în decursul timpului. 

Animaţia arată cum efectul Yarkovsky va determina migrarea lui Bennu pe un traseu care, în cele din urmă, îl va duce spre Saturn, unde la intra în rezonanţă gravitaţională cu această planetă. 

Rezonanţa gravitaţională va tot deplasa asteroidul de pe ruta sa, deviindu-l spre zona interioară a Sistemului Solar, unde  va trece, de mai multe ori, la mică distanţă de planetele Venus şi Terra.

Efectele gravitaţionale ale acestor treceri pe lângă planete vor sfărâma „grămada de moloz”, ducând la o rearanjarea componentelor ei şi modificând astfel forma asteroidului.

Datorită apropierii de Pământ, există o şansă mică – aproximativ 1 la 2500 – ca Bennu să se ciocnească cu Pământul la sfârşitul secolului XXII, spun specialiştii, precizând că vor profita de misiunea Osiris-Rex pentru a măsura cu precizie efectul Yarkovsky, putând astfel să facă ulterior predicţii mai exacte asupra cursului asteroidului. 

Sursa: Mail Online