Home » D:News » Mesajele ascunse din meteoriţi: ce spun acestea despre soarta finală a Pământului?

Mesajele ascunse din meteoriţi: ce spun acestea despre soarta finală a Pământului?

Autor: Mihaela Stanescu 01.22.2015
Mesajele ascunse din meteoriţi: ce spun acestea despre soarta finală a Pământului?
Asteroizii – obiecte spaţiale solide care pătrund uneori îm atmosfera terestră, iar fragmente din ei cad pe Pământ, devenind meteoriţi – conţin, în câmpul lor magnetic, informaţii despre „moartea magnetică” a Terrei - modul în care ar putea „muri” planeta noastră atunci când nu va mai avea un câmp magnetic protector.

Nucleul Terrei, care generează câmpul magnetic al planetei, se răceşte continuu, într-un ritm lent. Cândva, această răcire va duce la slăbirea câmpului magnetic terestru, iar planeta nu va mai putea respinge eficient vântul solar (flux de particule încărcate electromagnetic), care vor afecta dramatic stratul de ozon, clima şi întreaga biosferă a Terrei. În ultimii 200 de ani, intensitatea câmpului magnetic terestru s-a micşorat cu 15%.

Cercetătorii britanici de la Universitatea Cambridge au descifrat indiciile ascunse privind această evoluţie prin studierea unor meteoriţi; aceştia conţin minusculi „magneţi spaţiali” care reţin „amintiri” despre naşterea şi dispariţia câmpului magnetic al nucleului asteroidului din care au făcut parte.

Mulţi asteroizi aveau, iniţial, nuclee lichide de materie topită, fierbinte (ca şi cel al Pământului), care generau un câmp magnetic. Răcirea accentuată a unui astfel de asteroid duce la solidificarea nucleului, ceea ce determină dispariţia câmpului magnetic. O soartă asemănătoare ar putea avea şi Terra peste aproximativ un miliard de ani.

În cadrul studiului au fost cercetaţi meteoriţi de un tip special, numiţi pallasite, constituiţi în principal din fier şi nichel, în combinaţie cu cristale de silicaţi de mare puritate. 

Aceşti meteoriţi conţin particule extrem de mici – aproximativ 1000 nanometri diametru – dintr-un mineral numit tetrataenit, care este mult mai stabil din punct de vedere magnetic decât restul materialului din meteorit şi reţine caracteristici ale evoluţiei sale de-a lungul a miliarde de ani. 

Cercetătorii au putut măsura, în aceste nanoparticule, intensitatea câmpului magnetic, cu o precizie mai mare ca oricând, pentru a reconstitui istoria magnetică a asteroizilor. Cele aflate schimbă viziunea savanţilor asupra modului în care au fost generate câmpurile magnetice în vremurile de început ale Sistemului Solar.

Pe atunci, corpurile planetare erau încălzite prin procesul de dezintegrare radioactivă, până la temperaturi suficient de mari pentru a produce topirea lor şi separarea unui nulceu de metal topit, lichid, înconjurat de o manta solidă de material pietros. Mişcările masei de metal lichid generau câmpul magnetic – aşa cum se întâmplă şi azi în cazul Terrei.

Cum asteroizii sunt mult mai mici decât Pământul, s-au răcit mult mai repede, aşa că procesul de solidificare a nucleului şi diminuare treptată a câmpului magnetic s-a petrecut rapid, la scară mică, ceea ce permite savanţilor să studieze întreaga evoluţie. 

În cazul Pământului, procesul este mult mai lent; nucleul a început să se răcească abia recent (la scară geologică), cred oamenii de ştiinţă. Nu se ştie exact cum va afecta acest proces câmpul magnetic terestru, dar, în orice caz, procesul va mai dura miliarde de ani.

Sursa: Mail Online

Cele mai noi articole
Motivul pentru care UNICEF face stocuri de seringi
Motivul pentru care UNICEF face stocuri de seringi
Motivul pentru care persoanele în vârstă din Suedia nu mai trebuie să se izoleze din cauza pandemiei
Motivul pentru care persoanele în vârstă din Suedia nu mai trebuie să se izoleze din cauza pandemiei
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Unele vaccinuri-candidate împotriva COVID-19 ar putea crește vulnerabilitatea la HIV
Unele vaccinuri-candidate împotriva COVID-19 ar putea crește vulnerabilitatea la HIV
O pisică uriașă, gravată cu mii de ani în urmă, a fost descoperită printre „Liniile Nazca” din Peru
O pisică uriașă, gravată cu mii de ani în urmă, a fost descoperită printre „Liniile Nazca” din Peru
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Revoluția roboților. Până în 2025 mașinile trebuie să facă jumătate din toate sarcinile de lucru
Revoluția roboților. Până în 2025 mașinile trebuie să facă jumătate din toate sarcinile de lucru
Imagini în premieră de la NASA: Momentul în care OSIRIS-REx colectează o mostră de pe suprafața asteroidului Bennu
Imagini în premieră de la NASA: Momentul în care OSIRIS-REx colectează o mostră de pe suprafața asteroidului Bennu
Studiu. Creierul nou-născuților nu este îndeajuns de dezvoltat pentru a procesa emoțiile
Studiu. Creierul nou-născuților nu este îndeajuns de dezvoltat pentru a procesa emoțiile
Câte mașini electrice vrea să livreze Tesla în 2020
Câte mașini electrice vrea să livreze Tesla în 2020
Cum a vrut Gheorghe Georghiu-Dej să trimită tancurile peste unguri, la Budapesta
Cum a vrut Gheorghe Georghiu-Dej să trimită tancurile peste unguri, la Budapesta
Facebook își lansează servicul de dating și în România
Facebook își lansează servicul de dating și în România
Android 11 are un bug care împiedică folosirea modului full-screen
Android 11 are un bug care împiedică folosirea modului full-screen
O sabie importantă pentru istoria polonezilor, descoperită într-un muzeu din Bulgaria
O sabie importantă pentru istoria polonezilor, descoperită într-un muzeu din Bulgaria
Pagubele majore cauzate de incendiile de vegetație din California pot fi văzute din spațiu
Pagubele majore cauzate de incendiile de vegetație din California pot fi văzute din spațiu
Alphabet, compania care deține Google, construiește un robot fermier
Alphabet, compania care deține Google, construiește un robot fermier
Betelgeuse nu e nici pe departe atât de mare pe cât se credea
Betelgeuse nu e nici pe departe atât de mare pe cât se credea
Aspretele, o fosilă vie și cea mai rară specie de pește din Europa, a fost redescoperit într-un râu din România
Aspretele, o fosilă vie și cea mai rară specie de pește din Europa, a fost redescoperit într-un râu din România