Mai multe altare folosite pentru prezicerea viitorului au fost descoperite în Armenia. Ce tehnici foloseau băştinaşii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Trei altare vechi de 3.300 de ani au fost descoperite într-o fortăreaţă de pe dealul Gegharot din Armenia.

Liderii spirituali din acele vremuri le foloseau, cel mai probabil, pentru divinaţie, o practică de ghicire a viitorului, spun arheologii care au făcut descoperirea.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Fiecare altar se afla într-o cameră având un bazin cu lut, în care au fost găsite vase ceramice şi urme de cenuşă.

Arheologii au descoperit şi o mare varietate de artefacte, inclusiv idoli din lut cu coarne, sigilii, cădelniţe şi multe oase de animale, având diferite marcaje.

În timpul ceremoniilor de divinaţie, preoţii şi cei prezenţi ar fi ars anumite substanţe şi ar fi băut vin pentru a atinge o stare de spirit ”alterată” şi a vedea astfel viitorul, spun cercetătorii.

Foto: Live Science    

”Logica din spatele divinaţiei presupune existenţa unor poteci către trecut, prezent şi viitor, fiind posibilă alterarea consecinţelor unei situaţii actuale”, a scris Adam Smith, într-un articol pe tema descoperirilor din Armenia.

Smith este de părere că cetatea de la Gegharot a fost folosită, în special, pentru ritualuri oculte. Dovezile sugerează că acolo ar fi avut loc numeroase ritualuri de prezicere a viitorului.

Mai exact, liderii ar fi folosit oase de vaci, oi sau capre. Acestea ar fi fost însemnate, arse şi aruncate, similar unor zaruri, în speranţa că vor dezvălui evenimente ce aveau să urmeze. Interpretările variau în funcţie de felul în care cădeau oasele.

Foto: Live Science    

Arheologii au găsit dovezi care sugerează că tot aici se practica şi divinaţia cu pietre. Într-un bazin de lut au fost descoperite 18 pietricele care ar fi făcut posibilă prezicerea viitorului.

”Acestea par să fi fost selectate pentru forma rotunjită şi paleta de culori care variază de la negru şi gri închis, la alb, verde şi roşu”, notează Smith.

La altarul din estul cetăţii a fost găsită o instalaţie cu ajutorul căreia se măcina făina. Arheologii cred că din făină erau făcute bile de cocă pe care localnicii le imprimau cu sigilii.

Cu toate că liderii cetăţenii practicau mai multe forme de divinaţie, încercând să prezică, dar şi să altereze viitorul, eforturile lor s-au dovedit lipsite de succes. Cetatea a ars în urma unui conflict din Caucaz.

Sursă: Live Science