Prima pagină D:News

Îngrijorare la una dintre Agenţile spaţiale importante: "Încercăm să înţelegem ce s-a întâmplat"

Florin Bădescu 07.20.2015 | ● Vizualizări: 2398

Robotul european Philae, aflat pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, nu a mai transmis niciun fel de date în ultimele 10 zile, au anunţat, luni, controlorii de la sol ai acestei misiuni spaţiale, care se tem că dispozitivul şi-a schimbat poziţia, fapt care ar putea compromite comunicarea cu Terra.

"Robotul ar fi putut să se mişte. Chiar şi o simplă modificare a poziţiei sale ar putea însemna că antenele sale sunt acum blocate", se afirmă în comunicatul de presă emis de Agenţia spaţială germană (DLR), citat de site-ul fr.news.yahoo.com.

"Am făcut o serie de observaţii care ne fac să credem că Philae ar fi putut să se mişte şi că antenele sale sunt ascunse (faţă de Soare, n.r.) sau că orientarea lor s-a schimbat", a precizat coordonatorul acestui proiect ştiinţific, Stephan Ulamec.

"Pentru moment, suntem puţin îngrijoraţi", a adăugat purtătoarea de cuvânt al DLR, Manuela Braun, contactată de agenţia de presă AFP. "Încercăm să înţelegem ce s-a întâmplat", a adăugat aceasta.



Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, ajungând, la finalul unei coborâri controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită "Ciuri". Structura sa a avut însă de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

După şapte luni de hibernare, Philae s-a "trezit", pe 13 iunie. De atunci, robotul încearcă să stabilească o comunicare satisfăcătoare cu sonda Rosetta, care o însoţeşte pe "Ciuri" în periplul ei prin spaţiu, dar rămâne la o distanţă destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsă de jeturile de gaze şi praf emise de cometă.

Robotul Philae are la bordul său 10 instrumente ştiinţifice. Cercetătorii speră că eşantioanele ce vor fi obţinute de Philae prin foraj la nivelul scoarţei acestei comete - ce are un diametru de 3-5 kilometri - vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei minimum un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI