„Personalitatea magnetică” a Pământului este mult mai veche decât se credea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Câmpul magnetic al Pământului este condiţie sine qua non a existenţei vieţii, protejând biosfera de nepotolitul vânt solar care în absenţa acestui câmp magnetic ar lăsa planeta fără atmosferă şi fără apă. Există însă controverse cu privire la perioada în care s-a format acest scut generat de nucleul Pământului.

„În absenţa câmpului magnetic planeta noastră nu ar fi decât o rocă stearpă”, conform lui John Tarduno, geofizician la Universitatea din Rochester.

Studii anterioare indicau că Pământul a început să aibă câmp magnetic în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, adică la 1 miliard de ani după formarea sa ca planetă. Noul studiu indică faptul că Terra era protejată de acest scut încă din perioada ei de „copilărie”, la aproximativ 300 de milioane de ani după formare.

„Vântul solar era mult mai intens acum 4 miliarde de ani. Capacitatea sa erozivă era probabil de 10 ori mai puternică decât în prezent. În lipsa unui câmp magnetic protector, Pământul nu ar fi avut nici atmosferă şi nici apă”, conform lui Tarduno, coordonatorul acestui studiu publicat în ultimul număr al revistei Science.

Studiul s-a concentrat asupra unui mineral denumit magnetit, conţinut în vechi cristale de zircon descoperite în regiunea australiană Jack Hills. Analiza magnetitului oferă date despre intensitatea câmpului magnetic al Pământului în perioada în care acest mineral a devenit încastrat în zircon.

Cercetătorii au examinat magnetit din cristale de zircon de 0,1 — 0,2 milimetri şi cu o vechime estimată la 3,2 miliarde până la 4,2 miliarde de ani, ajungând la concluzia că în această întreagă perioadă de 1 miliard de ani din „copilăria” Pământului planeta noastră a dispus de câmp magnetic.

În absenţa câmpului magnetic viaţa nu ar fi apărut pe Pământ.

În sistemul nostru solar există doar două planete telurice care dispun de câmp magnetic: Mercur şi Pământul. În urmă cu câteva miliarde de ani şi planeta Marte a dispus de un astfel de scut, însă l-a pierdut şi a devenit expusă vântului solar, pierzându-şi atmosfera şi apa şi devenind deşertul roşiatic pe care-l putem vedea în prezent.

Sursă: Agerpres