Un român din Cipru, premiat de NASA pentru proiectul unei drone utilitare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Adrian Cârlan, născut la Bacău şi absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii ‘Gheorghe Asachi’ din Iaşi, s-a stabilit în urmă cu cinci ani 5 ani la Limassol.

Participanţilor la competiţia NASA li s-a cerut să creeze o aplicaţie pentru mobil, un soft sau un echipament tehnic care ar putea contribui la misiunile de explorare a spaţiului şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pe Pământ. Juriul ‘NASA International Space Apps Challenge’ a selecţionat proiectul echipei din Cipru şi alte 5 dintre cele 950 de proiecte din 135 de ţări.

• De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
• Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?

Proiectul echipei din care face parte şi Adrian Cârlan este intitulat ‘ArachnoBeeA’ şi constă în construirea unei drone utilitare pentru o staţie spaţială, cu rolul de a transporta mărfuri, utilaje şi echipamente.

NASA a invitat echipa ‘ArachnoBeeA’ la Centrul Spaţial Kennedy din Florida (SUA) pentru a participa la lansarea rachetei Space-X, în luna septembrie 2015.

La 24 iulie, Organizaţia pentru Explorarea Spaţiului a Republicii Cipru a organizat o conferinţă de presă la care au participat ministrul cipriot al Transporturilor, Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, Marios Demetriadis, reprezentanţi ai Ambasadelor României, Ucrainei şi Serbiei, specialişti în domeniu şi alţi invitaţi, ocazie cu care sponsorii echipei — compania CYTA şi Organizaţia pentru Tineret din Cipru — i-au premiat pe cei 10 informaticieni.

Într-un interviu acordat site-ului pulsulafroditei.com, Adrian Cârlan a explicat că Arachnobeea este ‘o dronă utilitară ce poate fi folosită de membrii echipajului de la bordul staţiei spaţiale ISS’. ‘Designul fiind modular, poate fi adaptat oricăror condiţii de lucru. Astfel, în ambient presurizat se poate deplasa folosind cele 4 rotoare (albina), iar în spaţiile depresurizate cu ajutorul celor 4 membre (păianjen). De aici şi conceptul de dronă hibridă Păianjen-Albină’, a declarat el, precizând că, ‘pe lângă fuziunea de senzori, drona este echipată şi cu un braţ robotic, care poate fi modificat prin ataşarea unor unelte diferite’.

Întrebat dacă este mai uşor să te realizezi în afara ţării decât acasă, în România, tânărul informatician a declarat că nu crede că există o ‘regulă’. ‘Cunosc multă lume care s-a realizat în România, dar de asemenea cunosc mulţi prieteni care s-au realizat peste hotare. Totul ţine de firea şi de determinarea fiecăruia. Dar în acelaşi timp, mediul propice dezvoltării proprii este foarte important (…) Din cauza lipsei de suport, dar şi a lipsei investiţiilor din infrastructură, industrie, cercetare, educaţie, oamenii de valoare decid să părăsească ţara. Tinerii aleg să lucreze în alte ţări pentru a putea să-şi realizeze visurile şi cariera profesională’, a arătat el, declarându-se convins că ‘avem nevoie de o schimbare de mentalitate, atât a clasei conducătoare, cât şi a generaţiilor actuale şi viitoare’, şi de investiţii în educaţie şi în infrastructură.

Sursă: Agerpres