Descoperire neaşteptată făcută de oamenii de ştiinţă în Oceanul Atlantic. Ce s-a întâmplat în urmă cu 73.000 de ani

Un versant de pe insula vulcanică Fogo din arhipelagul Insulele Capului Verde, situate în largul coastelor Africii, a căzut în ocean şi a declanşat un tsunami care putea literalmente muta munţii, scrie publicaţia britanică despre fenomenul petrecut acum multe zeci de mii de ani.

A fost dislocată o masă uriaşă de rocă, aceasta generând mişcarea apei, a explicat Ricardo Ramalho, geofizician la universitatea din Bristol, conducătorul studiului, pentru cotidianul The Washington Post.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

Oamenii de ştiinţă ştiau că pe insula Fogo se produsese o dislocare cu mii de ani în urmă, deoarece pe fundul mării din apropiere se află dovezi ale unei imense avalanşe de roci. Ei se aşteptau ca această avalanşă să fi provocat un tsunami la 30 de mile depărtare pe insula Santiago din cadrul arhipelagului Insulelor Capului Verde, dar nu cădeau de acord în privinţa mărimii acestui fenomen natural. Până în prezent, oamenii de ştiinţă au presupus că prăbuşirea s-a întâmplat în etape şi nu dintr-o dată, declanşând mai multe tsunami-uri mai mici. Un studiu recent, din 2011, asupra prăbuşirii versantului de la Fogo, efectuat de oameni de ştiinţă francezi, sugerează că au existat mai multe valuri înalte de până la 14 metri.

Când Ramalho a fost pe insula Santiago în 2007, el a găsit bolovani mari în partea superioară a unui platou înalt, aproape de o stâncă abruptă, verticală. Ramalho şi colegii săi au reuşit să urmărească originea bolovanilor de pe faleza de mai jos, deoarece tipurile de roci decupau feţetele stâncii şi ale pantelor inferioare ale platoului. Joseph Dussault, membru al echipei de cercetare, a declarat pentru The Christian Science Monitor că oamenii de ştiinţă au descoperit că bolovanii erau compuşi din roci marine, în timp ce terenul din jur era compus din roci vulcanice tinere.

O singură forţă pare să fi fost implicată în mutarea acestor roci cu circa 245 metri deasupra locaţiei originale şi aceasta nu putea fi decât un mega-tsunami, susţin oamenii de ştiinţă.

Ei au reuşit să dateze rocile ca fiind din aceeaşi perioadă istorică cu prăbuşirea vulcanică de pe insula Fogo. Fosilele marine împrăştiate la zeci de metri deasupra nivelului mării sunt de asemenea o dovadă că un val masiv, sugerând un mega-tsunami, a adus animale marine pe acest platou înalt.

În studiul publicat vineri, autorii sugerează că descoperirea lor demonstrează că o prăbuşire a versantului se poate solda într-adevăr cu declanşarea unui tsunami cu înălţime şi energie enorme, adăugate potenţialului de risc al vulcanului.

Această teorie recentă este pusă la îndoială de alţi oameni de ştiinţă din domeniu, care sunt sceptici cu privire la faptul că marii vulcani de astăzi s-ar putea prăbuşi brusc. „Ei îşi imaginează mai degrabă alunecări de teren care vin în etape progresive, generând multiple valuri tsunami mai mici”, a declarat ‘Earth Institute’ de la Columbia University într-un comunicat destinat presei.

Dar oricum, este greu de efectuat o pregătire pentru un tsunami, de mari sau de mici dimensiuni. Deşi multe dintre cele mai mari oraşe ale lumii sunt situate în apropierea unui ocean, oamenii de ştiinţă au încă dificultăţi în a preciza când şi unde va lovi un tsunami. Cercetătorii pot studia falii, aşa cum se întâmplă în cazul cutremurelor, dar este dificil de prevăzut în ce direcţie vor acţiona valurile tsunami.

Şi, deşi Ramalho consideră că o prăbuşire asemănătoare este posibilă, el nu vrea ca teoria asupra megatsunami-ului să provoace o mega-panică. „Trebuie să începem să gândim liber şi raţional ce se poate face în ceea ce priveşte reducerea riscului de dezastre”, a declarat Ramalho pentru The Christian Science Monitor. El s-a declarat preocupat de modul în care se poate răspunde acestei crize şi de măsurile de luat pe termen scurt şi mediu, precum şi pentru creşterea capacităţii de adaptare a societăţii faţă de ameninţarea unor astfel de fenomene naturale, mai notează publicaţia citată.

Sursa: Agerpres