De ce oamenii au devenit monogami – VIDEO

Infecţiile cu transmitere sexuală (ITS) pot deriva de la condiţii mai puţin cunoscute şi pot arăta puţine simptome până ce se vor lua măsuri pentru a evita virusurile periculoase.

Conştientizarea ITS şi riscurilor pe care le prezintă este ceva care sfârşeşte prin a avea un impact asupra comportamentului nostru sexual, iar acum un nou studiu sugerează că acest fenomen ar fi putut fi chiar responsabil pentru transformarea oamenilor antici în monogami.

• Confirmat științific! De ce este bine să încălzim mâncarea pentru pisici?
• Anotimpurile nu mai respectă calendarul. Ce arată un nou studiu?

Oamenii de ştiinţă din Canada afirmă că răspandirea ITS ar putea explica trecerea de la împerecherea poligamă a oamenilor preistorici (când oamenii aveau mai mulţi parteneri pe termen lung) la societatea mai restrânsă, monogamă, unde normele sociale obligau bărbaţii să-şi păstreze un singur partener pentru a evita transmiterea bolilor.

„Această cercetare arată cum au decurs evenimentele din sistemele naturale. Spre exemplu, răspândirea bolilor contagioase ar fi putut influenţa puternic dezvoltarea normelor sociale şi, în special, judecăţile noastre orientate către grup. Cercetările noastre ilustrează modul în care modelele matematice sunt utilizate nu numai pentru a prezice viitorul, dar, de asemenea, pentru a înţelege trecutul”, a declarat matematicianul Chris Bauch, de la Universitatea din Waterloo.

Cercetătorii consideră că comportamentul poligamic ar fi avut sens pentru societăţile de vânători-culegători timpurii, care trăiau în grupuri mici. Acest obicei le-ar fi permis oamenilor preistorici să-şi maximalizeze şansele de a avea urmaşi prin împerecherea cu cât mai multe femei. Dar, aşa cum omenirea a evoluat în comunităţi mai mari, populaţiile de până la agricultori, spre exemplu, numărau în jur de 300 de membri. Rezultă că riscul de ITS ar fi putut fi cel care a pus capăt poligamiei.

Oamenii de ştiinţă canadieni au utilizat calculatoarele pentru a simula comportamente de împerechere, ajustând parametrii de transmitere a bolii pe parcursul a 30.000 de ani. Echipa a constatat că, atunci când populaţiile devin mai mari, decât grupurile mici de vânători-culegători de 30 de membri, se schimbă dinamica socială. Acest lucru se datorează ameninţării ITS, care poate avea un impact negativ asupra fertilităţii, încurajând grupul să evite acele practici care stimulează factorii de risc, drept urmare s-au conformat unei practici mai sigure, monogame.

„În absenţa unor intervenţii moderne, cum ar fi antibiotice, prezervativele din latex sau de contact, bacteriile ITS cum ar fi sifilis, chlamydia şi gonoreea pot provoca rate foarte mari de infertilitate şi, astfel, impactul demografic major”, notează autorii în revista Nature Communications.

”Nu putem înţelege normele sociale fără a înţelege originile lor în mediul nostru natural. Normele noastre sociale au fost modelate de mediul nostru natural. La rândul său, mediul este modelat de normele noastre sociale”, a declarat Bauch.

Sursa: Science Alert

Vă recomandăm şi aceste articole: