E indicat să mâncăm carne sau să devenim vegetarieni?

Nutriţionistul Luminiţa Florea spune pentru Gândul ce alimente putem allege ca să fim în formă.

• Una dintre cele mai rare flori din lume, văzută tot mai des la Cazanele Dunării
• De ce VPN-urile vor deveni în curând o tehnologie de domeniul trecutului?

“Vegetarienii au tendinţa de a consuma un procent mai mic de grăsimi (grăsimi saturate în special), dar cantităţi mai mari de fructe, legume, cereale integrale, oleaginoase, produse din soia şi fitonutrienţi decât non-vegetarienii.  

Proteinele pot fi acoperite din  fasole, mazăre, produse din soia, oleaginoase şi seminţe. Fructele şi legumele sunt surse bune de vitamina A şi C. Cerealele integrale sunt alimente bogate în fibre şi complex de vitamine B. Sursa de omega-3 este acoperită prin consumul de seminţe de in, oleaginoase şi ulei de soia. Legumele cu frunze verzi sunt alimentele vegetale care furnizează cea mai mare cantitate de calciu şi fier pentru vegetarieni: brocoli, varza chinezească, varza, pătrujelul, spanacul). Trebuie să acorde o atenţie deosebită la câţiva nutrienţi greu de acoperit de către o alimentaţie extrem de restrictiv-vegetariană, cum ar fi vitamina B12 şi vitamina D”, precizează nutriţionistul pentru Gândul.

Persoanele care iubesc produsele animale au în dieta lor o sursă importantă de aminoacizi esenţiali şi reuşesc să-şi acopere mult mai uşor necesarul proteic zilnic. “Carnea este sursa ideală de fier, de vitamina B12 şi vitamina D, cu greu de egalat cu alimente de tip vegetal.

Proteinele intră în structura celulară de bază a organismului = carcasa; contribuie la alcătuirea enzimelor, hormonilor şi anticorpilor. Din punct de vedere al surselor de proteine pe care le avem într-o dietă echilibrată, acestea ar fi:

– carnea de pui, 20 g de proteine/ 100 g de carne;

– carnea de curcan, 30 g de proteine/ 100 g de carne;

– organele, 20 g de proteine/100 g;

– carnea roşie, aproximativ 20-25 g de proteine/ 100 g de carne;

Citeşte continuarea în Gândul