Ce înseamnă, de fapt, astenia de toamnă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

“Reducerea intensităţii luminii provoacă diferite schimbări în organism: producţia de serotonină (hormonul fericirii) scade, vitamina D se fixează mai greu (deficitul acestei vitamine este una dintre cauzele lipsei de energie, a slăbiciunii musculare sau anxietăţii) , dar este stimulată producţia de melatonină (hormonul somnului).

Nu trebuie să ne fie teamă de astenia de toamnă, trebuie să o luăm mai degraba ca o „lene de sezon”. Încă de pe vremea lui Hipocrate s-a afirmat că vremea este doar un factor declanşator al unui proces patologic şi nicidecum un factor cauzator!”, spune psihologul Alexandra Siru pentru Gândul.

• Fețele femeilor sunt mai atractive decât cele ale bărbaților, arată un studiu
• Veste bună din Brazilia! Defrișările din pădurea amazoniană au ajuns la cel mai scăzut nivel din…

În sezonul toamnă- iarnă, organismul trece prin mai multe schimbări. “Din toamnă şi până în iarnă, funcţiile organismului se adaptează condiţiilor climaterice, fiziologia organismului se schimbă, respectiv încetineşte, pentru a-şi păstra căldura şi energia de care are mai multă nevoie decât în celelalte anotimpuri. Persoanele sănătoase manifestă doar o lene de sezon care trebuie tratată cu înţelegere şi detaşare, nu cu îngrijorare sau autoblamare, pentru că aceste atitudini pot escalada în stres, anxietate sau chiar depresie. 

Cu toate astea, de la pregătirea firească a organismului pentru perioada de iarnă şi până la patologia asteniei de toamnă şi, eventual, depresia de sezon, mai e mult. Astfel, putem vorbi despre astenie doar în cazul persoanelor cu un echilibru funcţional mai slab, cu o rezistenţă generală diminuată şi cu o redusă capacitate de adaptare la factorii de mediu. iar în acest caz astenia de toamnă nu este o tulburare în sine, ci un semn important al altor tulburări”, precizează psihologul Alexandra Siru, de la clinica ProVita, pentru Gândul.

Cum putem face faţă mai uşor asteniei de toamnă

1. Culcaţi-vă mai devreme, astfel încât să prindeţi somnul odihnitor începând cu orele 22.00 – 22.30;

2.  Ieşiţi în pauza de prânz afară, la aer şi lumină;

3.  Menţineţi câteva activităţi plăcute în aer liber, împreună cu persoane dragi;

4.  Reduceţi mâncarea de tip fast-food (din cauza încetinirii metabolismului poate apărea creşterea în greutate care poate accentua „încetineala“ şi poate afecta stima de sine);

5. Consumaţi banane şi ciocolată neagră (conform unor studii stimulează secreţia de serotonină);

6. Consultaţi un nutriţionist care vă poate sfătui ce alimente vă ajută organismul în această perioadă. 

Sursa: Gândul 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: