Home » D:News » Cabiria Andreian Cazacu a murit! A fost ”doamna matematicii româneşti”

Cabiria Andreian Cazacu a murit! A fost ”doamna matematicii româneşti”

Publicat: 23.05.2018
Cabiria Andreian Cazacu, unul dintre cei mai reputaţi matematicieni români, a murit la vârsta de 90 de ani, informează reprezentanţii Academiei Române.
Prof.univ.dr. Cabiria Andreian Cazacu, membru de onoare al Academiei Române, prima femeie conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare, a decedat marţi, 22 mai 2018, la vârsta de 90 de ani.

Cabiria Andreian Cazacu s-a născut pe 19 februarie 1928, la Iaşi, unde a urmat studii liceale între 1938-1944, pe care le-a finalizat la Bucureşti, după refugierea împreună cu familia, în anul 1944. Tot la Bucureşti a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe, Secţia de matematică, din cadrul Universităţii Bucureşti, avându-i ca profesori pe celebrii matematicieni Grigore Moisil, Dan Barbilian şi Simion Stoilow. Sub conducerea lui Dan Barbilian şi-a elaborat teza de licenţă cu tema „Grupuri nilpotente generalizate“, iar în 1955 devine doctor în matematică, cu teza „Suprafeţe riemanniene normal exhaustibile“, coordonată de Simion Stoilow. În 1967 obţine titlul de doctor docent în ştiinţe, susţinând teza „Clase de acoperiri riemanniene“.

Imediat după absolvirea facultăţii, la numai 21 de ani, rămâne la Catedra de algebră, ca asistent universitar, pentru a deveni apoi lector, conferenţiar, profesor şi conducător de doctorat (din 1968), specialitatea Analiză complexă în cadrul Facultăţii de Matematică din Universitatea Bucureşti.
Cabiria Andreian Cazacu
 
O strălucită carieră
 
Cariera universitară a fost dublată de o strălucită activitate de cercetător în cadrul reţelei de institute ale Academiei Române, la Institutul de Matematică ce poartă numele mentorului său, „Simion Stoilow“.
 
De-a lungul timpului, prof. Cabiria Andreian Cazacu a ocupat o serie de funcţii în învăţământul superior şi de cercetare. A fost şef al Catedrei de analiză matematică (1974-1975), decan al Facultăţii de Matematică (1976-1984). A fost „visiting profesor“ la Freie Universität din Berlin, la Université Libre de Bruxelles, la Universitatea din Helsinki, Universitatea din Łodz, Universitatea Moncton din Canada
.
Pasionată exclusiv de matematică, şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării, obţinând rezultate importante în domeniul analizei matematice. Între direcţiile sale de cercetare s-au aflat: acoperirile riemanniene, unde a construit o teorie unitară bazată pe proprietăţile unei extensiuni, a introdus noţiunea de acoperire poliedrală, generalizând formula Hurwitz-Stoilow, a elaborat teoria reprezentărilor cvasiconforme şi a aplicaţiilor cvasiregulate, a introdus o nouă funcţie de dilatare, a construit o metodă de rezolvare a problemelor de tip Grötzsch-Teichmüller-Volkovîrski; a introdus o clasă de reprezentări mai vastă decât cele cvasiconforme, denumită „clasa O“.
 
Activitatea sa ştiinţifică şi de cercetare s-a concretizat într-un număr important de studii şi monografii, precum: „Über die normal ausschöpfbaren Riemannschen Flächen“ (1956), „Über eine Formel von S. Stoilow“ (1960), „Bemerkungen über den Begriff der quasikonformen Abbidung“ (1969), „Influence of orientation of the characteristic ellipses on the properties of the quasiconformal mappings“ (1969), „Module inequalities for quasiregular mappings“ (1976), „Ramification of Klein coverings“ (1985), „Teoria funcţiilor de mai multe variabile complexe“ (1971), publicată în limba germană, în două ediţii (1975 şi 1976), „Foundations of quasiconformal mappings“ (2005).
 
Activitatea sa ştiinţifică internaţională s-a concretizat, de asemenea, în organizarea a nouă ediţii ale Seminarului Româno-Finlandez de Analiză Complexă şi în editarea câtorva volume de lucrări ale acestui seminar, publicate în prestigioasa colecţie „Lecture Notes in Mathematics“ la Eidutra Springer. În 1998 a editat, la Editura World Scientific din Singapore volumul colectiv „Analysis and Topology“ dedicat memoriei mentorului său, Simion Stoilow.
 
Prof. Cabiria Andreian Cazacu a fost aleasă membru onorific al Institutului de Matematică „Simion Stoilow“ al Academiei Române şi a fost distinsă cu premiul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului (1964), cu premiul „Simion Stoilow“ al Academiei Române (1968), cu ordinul „Meritul ştiinţific“, cls. II (1986).
 
Preşedinţia României i-a conferit în anul 2000 Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de Ofiţer.
 
În martie 2006 a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.
 
Academicianul Solomon Marcus o numea „doamna matematicii româneşti“, „un model de conştiinciozitate şi colegialitate, de corectitudine şi urbanitate, de modestie şi de generozitate“, apreciind că „nicio istorie a matematicii româneşti nu va putea omite că profesorul Simion Stoilow a ales-o pentru a-i preda ştafeta“.
 
„Membrii Academiei Române aduc un pios şi respectuos omagiu la ceasul despărţirii de prof.univ.dr. Cabiria Andreian Cazacu, cercetător pasionat, care şi-a dedicat întreaga viaţă studiului matematicii superioare”, informează Biroul de presă al Academiei Române.
 
Academia Română anunţă cu profund regret stingerea din viaţă, marţi, 22 mai 2018, la vârsta de 90 de ani,
Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică