Home » Istorie » O nouă descoperire de excepţie în România: mamiferul preistoric Litovoi – FOTO

O nouă descoperire de excepţie în România: mamiferul preistoric Litovoi – FOTO

Autor: Mihaela STOICA 05.22.2018
Fosilele unui nou mamifer preistoric, ce a trăit acum aproape 70 de milioane de ani, au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului UNESCO din Ţara Haţegului. Mamiferul a primit numele voievodului Litovoi.
O echipă internaţională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, a descoperit şi a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania, se arată într-un comunicat remis Descoperă de reprezentanţii Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.

Din echipa de cercetare au mai făcut parte paleontologi renumiţi la nivel mondial, printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh (Marea Britanie), respectiv Meng Jin şi Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York. 

Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parţial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO.
 
”La Litovoi studiile au început din 2014, când a fost descoperit specimenul respectiv (iunie 2014). Mai întâi a urmat prepararea, scanarea prin microtomografie computerizată, apoi studiul propriu-zis al specimenului şi al imaginilor digitale din tomograf”, a declarat  conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava (Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti) pentru Descoperă.
 
Avea o structură a craniului aparte
 
Această specie nouă aparţine unui grup de mamifere primitive complet dispărut în zilele noastre, numite multituberculate. Numele lor provine de la forma şi structura specială a dinţilor. Suprafaţa de masticaţie a premolarilor şi mai ales a molarilor este acoperită de un număr mare de mici excrescenţe (cuspi sau tuberculi) aşezaţi ordonat, în şiruri. Descoperirea publicată recent constă dintr-un schelet parţial care include şi resturi ale craniului şi dentiţiei şi care a permis, în premieră, reconstituirea corpului şi estimarea greutăţii acestui animal preistoric. Pe baza reconstituirii, cercetătorii au ajuns la concluzia că craniul micului mamifer avea o morfologie nemaiîntâlnită până acum la acest grup. Bolta craniană era foarte bombată, dar puternic alungită şi îngustată în spate, exact în regiunea cutiei craniene ce adăpostea, în timpul vieţii, creierul animalului.
 
”Surpriza cea mai mare a venit când am reconstituit în detaliu cutia craniană a animalului şi structura creierului, folosind tehnologia microtomografiei computerizate. Morfologia unică a craniului era dublată de una similară, unică, a creierului. Comparativ cu dimensiunea animalului, creierul era de dimensiuni relativ reduse, noul multituberculat având cel mai scăzut coeficient de encefalizare documentat în cadrul mamiferelor, extincte sau actuale. Acest coeficient, EQ, reprezintă o unitate de măsură care reflectă dimensiunea relativă a creierului, deci implicit şi gradul de dezvoltare al acestuia. De fapt, creierul multituberculatului din Haţeg avea dimensiuni relative comparabile mai mult cu cele întâlnite anterior la strămoşii reptilieni ai mamiferelor. În pofida dimensiunii reduse, creierul animalului era surprinzător de modern în alcătuire, amintind mai mult de cel al mamiferelor evoluate decât de cel al mamiferelor mai primitive, din Mezozoic. În plus, regiunile creierului responsabile pentru văz, auz şi miros erau bine dezvoltate, sugerând că noul multituberculat dispunea de unele simţuri mult mai bine dezvoltate decât majoritatea mamiferelor”, a afirmat conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti.
Reconstituirea craniului lui Litovoi / Credit foto: prof. Zoltan Csiki – Sava, Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti
 
Această morfologie unică a structurii cutiei craniene şi a creierului a fost pusă de cercetători pe seama mediului de viaţă insular al speciei nou descoperite, acelaşi mediu care a provocat şi reducerea dimensiunii dinozaurilor transilvani, celebrii dinozauri pitici. Fenomenul de reducere relativă a dimensiunii creierului a fost identificat anterior şi în cazul altor mamifere care au trăit în mediu insular (Sicilia, Creta, Madagascar), dar este acum recunoscută pentru prima dată la mamifere din era dinozaurilor. 
 
”Modificarea poate fi explicată prin necesitatea de a redirecţiona resurse importante în dezvoltarea individuală (şi care erau mai puţin disponibile în mediul insular, restrictiv) dinspre creşterea unei mase cerebrale mari, şi extrem de costisitoare, către alte costuri energetice, esenţiale în supraveţuirea speciei în noile condiţii cum ar fi reproducerea, spre exemplu. Faţă de toate cazurile de reducere a masei cerebrale, documentate anterior, la noul multituberculat haţegan, reducerea creierului a avut loc în mod puternic diferenţiat, iar centrii simţurilor au rămas foarte bine dezvoltaţi, sugerând că supravieţuirea acestuia depindea în mod fundamental de simţuri olfactive, auditive şi vizuale excelente”, a detaliat Meng Jin, de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York, co-autor al studiului care îl descrie pe Litovoi. 
 
Cântărea cca 170 de grame şi avea o lungime de 18-20 de cm
 
Mamiferul Litovoi avea o greutate aproximativă de 170 de grame şi o lungime de 18-20 de cm. „Este de reţinut aici faptul că dimensiunea pe care am calculat-o variază în funcţie de diferitele modalităţi de exprimare (noi am folosit vreo 8-9 moduri diferite), iar greutatea de 170 de grame a fost considerată a fi cea mai rezonabilă. Din nefericire, nu avem informaţii directe despre exteriorul corpului acestor animale, dar ele fiind mai evoluate decât alte mamifere (fosile sau chiar actuale, cum sunt monotrematele – ornitorincul), la care ştim clar că exista păr, este rezonabil să concluzionăm că şi multituberculatele (şi deci si Litovoi) aveau corpul acoperit de păr”, a precizat  conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava (Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti) pentru Descoperă.
 
Era înrudit cu Barbatodon
 
Noul mamifer preistoric, care a coexistat cu dinozaurii pitici din fosta Insulă a Haţegului la sfârşitul perioadei Cretacic, a primit numele de Litovoi tholocephalus. Numele a fost ales pentru a onora unul dintre primii voievozi medievali ai zonei care a avut sub stăpânire inclusiv regiunea Haţegului. În plus, acest nume a fost considerat potrivit şi pentru că ruda cea mai apropiată a multituberculatului Litovoi este Barbatodon. Acesta era un alt mamifer contemporan dinozaurilor pitici, descoperit în urmă cu circa 30 de ani şi al cărui nume derivă, la bază, din cel al voievodului Bărbat, frate şi succesor al lui Litovoi. Numele său a rămas imortalizat în Ţara Haţegului prin denumirea dată Râului Bărbat. Primul craniu parţial al unui   mamifer multituberculat a fost descoperit însă pe teritoriul Geoparcului în urma cu circa 40 de ani şi a fost denumit Kogaionon, în amintirea legendarului munte sfânt al dacilor care au populat aceeaşi regiune cu zeci de milioane de ani mai târziu. 
 
”Interesant este că de la sfârşitul perioadei cretacice, când diverşi dinozauri pitici populau arhipelagul tropical ce acoperea actualul spaţiu european, multitubeculate contemporane acestora se cunosc exclusiv din arealul Insulei Haţeg. Aceasta reprezintă zona de uscat ce cuprindea actualul teritoriu al Ţării Haţegului şi regiuni învecinate din Transilvania. Pe alte continente, cum ar fi Asia sau America de Nord, multituberculatele erau bine reprezentate, existând o serie de descoperiri care confirmă acest lucru, însă pentru Europa, descoperirile din Ţara Haţegului sunt unice”, a precizat Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, descoperitor al specimenului şi co-autor al studiului.
Credit foto: prof. Zoltan Csiki – Sava, Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti
 
Descoperirea a fost anunţată într-un studiu apărut recent publicat în numărul din 8 mai a prestigioasei reviste Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA.   
 
Cele mai noi articole
Nivelurile de radiații de la Cernobîl sunt încă dăunătoare
Nivelurile de radiații de la Cernobîl sunt încă dăunătoare
Este Universul nostru programat ca un joc video?
Este Universul nostru programat ca un joc video?
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Delfinul robot care ar putea înlocui în curând animalele ținute în captivitate în parcurile acvatice
Delfinul robot care ar putea înlocui în curând animalele ținute în captivitate în parcurile acvatice
Răspunsul lui Elon Musk, după ce a fost întrebat de un fan dacă există viață pe alte planete
Răspunsul lui Elon Musk, după ce a fost întrebat de un fan dacă există viață pe alte planete
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
O creșă pentru puii de rechin, veche de 24 de milioane de ani, a fost descoperită
O creșă pentru puii de rechin, veche de 24 de milioane de ani, a fost descoperită
Robotul care poate executa sarcini manuale, scos la vânzare pentru 250.000 de dolari
Robotul care poate executa sarcini manuale, scos la vânzare pentru 250.000 de dolari
Un sistem alimentat cu energie solară extrage apa potabilă din aerul înconjurător
Un sistem alimentat cu energie solară extrage apa potabilă din aerul înconjurător
Ideea unui tunisian care studiază la Universitatea Dunărea de Jos din Galați pentru reciclarea apelor uzate
Ideea unui tunisian care studiază la Universitatea Dunărea de Jos din Galați pentru reciclarea apelor uzate
Studiourile Universal au confirmat că seria „Fast & Furious” ajunge la final
Studiourile Universal au confirmat că seria „Fast & Furious” ajunge la final
Astronauții vor avea acces la o rețea 4G pe suprafața Lunii
Astronauții vor avea acces la o rețea 4G pe suprafața Lunii
O navă de croazieră din SUA se reinventează în pandemie și devine clădire de birouri. Prețul pentru o cabină
O navă de croazieră din SUA se reinventează în pandemie și devine clădire de birouri. Prețul pentru o cabină
Microsoft a anunțat lansarea centrelor de date mobile
Microsoft a anunțat lansarea centrelor de date mobile
Top 10 informații esențiale despre arhitectura romană
Top 10 informații esențiale despre arhitectura romană
Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României
Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României
O nouă încercare de recuperare a unor lucruri de pe Titanic reaprinde o veche dezbatere
O nouă încercare de recuperare a unor lucruri de pe Titanic reaprinde o veche dezbatere
Cercetătorii au aflat cum reușesc celulele canceroase să părăsească tumorile. Descoperirile lor sunt de mare importanță
Cercetătorii au aflat cum reușesc celulele canceroase să părăsească tumorile. Descoperirile lor sunt de mare importanță