Prima pagină D:News

De la luptătorii anti-drog la coşmaruri logistice. Armatele ciudate ale ţărilor minuscule din lume

Redactia Descopera.ro | 12.26.2018 | ● Vizualizări: 2648
Credit: 123RF     + zoom
Galerie foto (1)

Unele ţări extrem de mici, precum Liechtenstein, au decis să nu aibă deloc o forţă militară, dar altele, probabil mai mult din mândrie naţională şi din actul în sine de a se apăra (cel puţin simbolic), au optat pentru existenţa unei forţe militare, chiar şi una în miniatură.

Republica Capului Verde - luptătorii anti-drog

Micul stat format din insule în Atlantic, la vest de Africa, a fost independent de Portugalia din anii '70, iar astăzi are un personal militar de circa 1.200 de oameni. Garda Naţională a jucat însă un rol extrem de important în războiul împotriva traficanţilor de droguri, care au făcut din mica republică un punct de tranziţie pentru traficul de cocaină din drumul său din America de Sud în Europa, scrie Listverse.

Republica Seychelles - armata pe apă

Ţara din estul Africii este constituită din 115 insule, astfel este de înţeles că naţiunea africană de doar 94.000 de oameni a optat pentru întărirea gărzii de coastă pentru mobilitate, având posibilitatea să acopere întregul arhipeleag. Garda de Coastă are 650 de oameni, iar pentru această dimensiune redusă este echipată decent, cu trei bărci de patrulare şi patru canoniere. Restul ramurilor sunt slab echipate, având patru avioane non-operaţionale, iar trupele terestre fiind formate din garda prezidenţială.

Vaticanul - Garda Pontificală Elveţiană

Ca teritoriu, Vaticanul este cel mai mic stat din lume, dar are o armată de 100 de oameni care formează Garda Pontificală Elveţiană, a căror scop este protejarea Papei, adică, de fapt, protejarea întregii sale reşedinţe.



Odată cu pierderea influenţei politice şi a teritoriilor, armata are mai mult un rol ceremonial, neavând prea multă acţiune în ultimele două secole. Totuşi, există criterii stricte pentru a deveni membru. Trebuie să fie bărbat, cetăţean elveţian cu vârsta între 19-30 de ani, singur, o înălţime de cel puţin 174 de centimetri, cu stagiul militar elveţian terminat şi, desigur, de confesiune catolică.

Andorra - doar ofiţeri şi cetăţeni

Micul stat din Munţii Pirinei aflat la graniţa dintre Spania şi Franţa are o populaţie de 80.000 de oameni şi doar 12 militari de carieră - toţi ofiţeri. Totuşi, în caz de război, toţi bărbaţii cu vârstele cuprinse între 21 şi 60 de ani trebuie să se înroleze. Din acest motiv, în toate casele există o puşcă, iar poliţia are la dispoziţie arme pe care le poate împărţi populaţiei. Astfel, armata este destul de numeroasă pentru un stat atât de mic.

Totuşi, cu atât de puţini militari de carieră se poate ajunge la situaţii inedite. Spre exemplu, Andorra a fost în război cu Germania din 1914 până în 1958, pentru că nimeni nu şi-a adus aminte să declare pace.

Comore - soldaţi mai puţini decât poliţişti

Ţara insulară dintre Madagascar şi Africa are o populaţie de aproape 800.000, iar acest număr ar sugera că armata are un număr decent. Nimic mai adevărat, întrucât în Comore există sub 500 de soldaţi, acesta fiind numărul poliţiştilor.

Un motiv ar fi instabilitatea dată de un sistem politic complex în care fiecare insulă din cele trei sunt semiautonome, cu constituţii diferite şi alţi preşedinţi. Sistemul politic a dus de-a lungul timpului la lovituri de stat, încercări de lovituri de stat şi asasinări. Deşi Comoros a devenit independentă de Franţa în 1975, transferul de putere complet a avut loc abia în 2006. Având în vedere aceşti factori, o armată numeroasă ar fi devenit un instrument extrem de periculos.

Sfântul Cristofor şi Nevis - acum există, iar acum nu mai există

Pentru o ţară mică precum statul format din două insule din arhipeleagul Antilele Mici, chiar şi o armată simbolică este costisitoare. Schimbările de guverne dictează de obicei opţiunea de a avea sau nu armată. Acesta este cazul statului Sfântul Cristofor şi Nevis, cel mai mic stat din Americi şi cel mai nou, câştigându-şi independenţa de Marea Britanie la sfârşitul secolului XX.

În prezent, există o armată formată din 350 de oameni, alcătuită dintr-o gardă de coastă şi un regiment de infanterie.

San Marino - cel puţin au uniforme spectaculoase

Pentru protecţia micului stat se ocupă Italia, de aceea, San Marino îşi poate permite să aibă o gardă tradiţională cu aspect medieval. Mai mult, şi armele au rămas la acelaşi nivel, folosindu-se arbaletele.

Nu este complet inutilă, alături de cetăţile micului stat, aceştia reprezintă o atracţie turistică importantă pentru o ţară şi aşa înstărită.

Monaco - oameni buni la toate

Principatul Monaco, a doua cea mai mică ţară din lume, este cunoscută pentru faptul că o treime din populaţie este formată din miliardari şi milionari. Pe lângă aceştia (dar nu în aceeaşi categorie), se află 251 de soldaţi. Dintre aceştia, 135 formează Corpul Pompierilor, care se ocupă şi de stingerea incendiilor, sunt paramedici, participă la operaţiuni de căutare şi salvare şi alte misiuni asemănătoare. Carabinierii, cealaltă categorie, sunt escorte pe motocicletă, oferă servicii de ambulanţă, sunt scafandri şi chiar formează o orchestră.

Grenada - un trecut militar care se vrea uitat

În timpul Războiului Rece, armata Grenadei a reprezentat o forţă impresionantă după o lovitură de stat sovietică. Totuşi, după câteva zile de luptă, americanii au restabilit guvernul original.

În prezent, statul insular are un personal de 30 de oameni care formează Garda de Coastă şi un departament de poliţie de 800 de membri. Nici nu are nevoie de mai mult, pentru că micul stat din Caraibe lucrează cu ţările mai puternice din jur, ceea ce le oferă protecţia necesară.

Malta - un fel de lego cu piese din diferite seturi

Statul insular din Marea Mediterană are o populaţie de doar 450.000 de oameni şi un personal militar de circa 2.000 de oameni.  Armamentul este luat (de multe ori gratis) din străinătate, de la multe ţări mai mari care sunt dornice să ajute, având în vedere poziţia geografică importantă a Maltei, la graniţa sudică a continentului.

Problema este că armele sunt de diferite feluri, ceea ce reprezintă un coşmar logistic pentru orice autoritate. Ofiţerii care se ocupă de piesele de schimb şi de muniţie au sarcina extrem de dificilă de a găsi aceste produse care să se potrivească cu echipamentul existent. Astfel, standardizarea este un coşmar care nu se mai termină pentru armata din Malta.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cele mai temute trupe de comando

Epidemia care a decimat armata română în plin război cu bulgarii pentru Dobrogea

Ce mânca armata lui Napoleon pe frontul de luptă? Diferenţele sociale erau dictate de cantitatea de carne pe care o consumau membrii armatei

A fost supranumit "regele opiului" şi a controlat o armată de 20.000 de oameni, dar nu a fost niciodată acuzat