Prima pagină D:News

NATO anunţă că nu va aduce arme atomice suplimentare în Europa, dar pregăteşte măsuri post-INF

Mihai Draghici 02.13.2019 | ● Vizualizări: 302

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că Alianţa Nord-Atlantică pregăteşte măsuri defensive în contextul anulării Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), dând asigurări că nu vor fi aduse arme atomice suplimentare în Europa, deşi Rusia consolidează arsenalul balistic neconvenţional.

"Măsurile pe care Alianţa Nord-Atlantică trebuie să le ia vor fi adaptate unei situaţii în care sunt mai multe rachete ruse", a declarat Jens Stoltenberg, citat de agenţia Associated Press.



"Toate măsurile pe care le vom lua vor fi coordonate, moderate şi defensive; nu intenţionăm să amplasăm noi sisteme terestre de rachete nucleare în Europa", a precizat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles înainte de o reuniune NATO, potrivit Mediafax.

În continuare,  secretarul general NATO a subliniat că "Rusia continuă să dezvolte şi să instaleze rachete SSC-8. Ştim cu toţii că un tratat care este respectat de o singură parte nu ne poate ţine în siguranţă".

"Desfăşurăm acţiuni de planificare în diverse domenii, inclusiv la nivel militar. Comandanţii noştri analizează o serie de opţiuni referitoare la modul în care trebuie să reacţionăm la faptul că Rusia amplasează mai multe rachete nucleare în Europa", a adăugat Stoltenberg, potrivit NBC News.

Meleşcanu: Aducerea de arme atomice în Europa ar fi o „reacţie inadecvată”

Anterior declaraţiei secretarului general al NATO, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei Die Welt că România este "foarte preocupată" de intenţia Statelor Unite de retragere din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), avertizând că aducerea de arme atomice în Europa ar fi o "reacţie inadecvată".

"Dacă Moscova nu vrea niciun fel de dialog, vom fi forţaţi să găsim răspunsuri proporţionate. Dar staţionarea de arme atomice în Europa ar fi categoric o reacţie inadecvată. Eu nu întrevăd aşa ceva, nici în România", a declarat Teodor Meleşcanu înaintea reuniunii NATO de la Bruxelles.

România este "foarte preocupată" că Statele Unite vor să se retragă din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, a subliniat Meleşcanu. "Eu cer Rusiei să facă totul pentru a reveni la respectarea Tratatului INF şi pentru salvarea acordului", a precizat ministrul român de Externe.

Preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.

Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.

Administraţia Vladimir Putin l-a convocat, săptămâna trecută, pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Printre măsurile propuse de Rusia se numără distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia. "Ministerul rus al Apărării invită partea americană, în perioada premergătoare anulării Tratatului INF, să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a acordului prin distrugerea sistemelor de lansare terestre MK-41 dezvoltate pentru lansarea de rachete Tomahawk, a rachetelor cu raze de acţiune scurtă şi medie şi a dronelor militare care intră sub incidenţa Tratatului. Ataşatul militar al Ambasadei SUA din Moscova a fost invitat la Ministerul rus al Apărării pentru a i se înmâna o notificare", a comunicat joi seară Ministerul rus al Apărării.

Alianţa Nord-Atlantică are propria responsabilitate pentru încălcarea Tratatului INF prin instalarea sistemelor balistice americane în România şi Polonia, a acuzat Administraţia Rusiei, îndemnând ţările din Europa să evite transformarea continentului în spaţiu de confruntare militară. "Din nefericire, state membre NATO au demonstrat că nu sunt pregătite pentru un dialog substanţial pe tema sistemelor balistice Mk-41, care sunt amplasate în România şi urmează să fie amplasate în Polonia anul viitor prin încălcarea Tratatului INF. Aceste instalaţii fac parte din sistemul balistic NATO, astfel că Alianţa este responsabilă direct de distrugerea Tratatului INF", a comunicat săptămâna trecută Ministerul rus de Externe. "Dacă aliaţii europeni ai Statelor Unite sunt într-adevăr interesaţi să menţină un control al armamentului eficient la nivel internaţional, dacă sunt interesaţi de neproliferare şi dezarmare, atunci nu ar trebui să urmeze orbeşte politicile SUA care au rolul dobândirii supremaţiei militare. În schimb, ar trebui să respecte interesele fundamentale de securitate şi să evite ca Europa să fie transformată din nou într-un spaţiu de confruntare militară, lucru care inevitabil se va întâmpla dacă Statele Unite încep amplasarea acestor tipuri de rachete", a precizat Ministerul rus de Externe.