Arheologii au descoperit într-o latrină medievală din Germania un carnețel perfect conservat, realizat din lemn și ceară, aflat într-o geantă din piele; descoperirea a fost făcută în orașul Paderborn.
Carnețelul, format din 10 pagini și scris în latină cursivă, i-ar fi aparținut unui negustor medieval care l-ar fi pierdut acum aproape 800 de ani, posibil chiar în timpul unei vizite la toaletă, într-un moment extrem de nefericit.
Descoperirea a fost făcută în timpul unor lucrări de construcție, iar arheologii au excavat cinci latrine medievale sigilate, care au păstrat în stare bună numeroase obiecte organice. În laborator, specialiștii au descoperit că un bulgăre de pământ aparent banal era de fapt o cutie mică din piele.
Carnețelul măsoară aproximativ 8,6 x 5,5 cm și era păstrat într-o husă din piele decorată cu un motiv fleur-de-lis. Cele 10 pagini sunt din lemn acoperit cu ceară, material pe care se putea scrie cu o peniță.
În interior au fost identificate rânduri de text latin scris de mână, unele suprapuse sau orientate diferit, ceea ce face descifrarea lor dificilă. Specialiștii estimează că obiectul datează din secolele XIII-XIV.
Husa decorată cu simbolul fleur-de-lis sugerează că ar putea fi vorba de un obiect deținut de o persoană cu statut social ridicat, simbolul fiind asociat în Evul Mediu cu puterea regală și cu prestigiul, indică Live Science.
Identitatea proprietarului rămâne necunoscută, dar cercetătorii cred că ar putea fi vorba despre un negustor din Paderborn, obișnuit să noteze tranzacții și idei. Negustorii erau printre puținii oameni din acea perioadă care știau să citească și să scrie, ceea ce le oferea un statut relativ privilegiat.
În aceeași latrină medievală din Germania au fost găsite și alte obiecte: butoaie, un cuțit, ceramică, fragmente de coșuri și bucăți de țesături din mătase. Aceste descoperiri ajută la confirmarea datării și sugerează un context social relativ înstărit.
Interesant este că fragmentele de mătase par să fi fost tăiate în bucăți dreptunghiulare și ar fi putut fi folosite ca un tip timpuriu de hârtie igienică, după ce materialul de lux nu mai era considerat utilizabil.
Cercetătorii speră că, după finalizarea conservării, care poate dura până la un an, va fi posibilă și identificarea mai precisă a proprietarului, eventual chiar prin corelarea cu arhive istorice locale. Obiectul va fi expus ulterior la muzeul LWL din Paderborn.
O linie genetică umană necunoscută a supraviețuit și s-a adaptat după sfârșitul erei glaciare
Cum sună prima voce înregistrată în istoria omenirii?
Fosila „celei mai bătrâne caracatițe” nu este deloc o caracatiță, dezvăluie scanările