Home » D:News » Motivul bizar pentru care mai mulţi brazi dintr-un parc central al Iaşului au fost tăiaţi

Motivul bizar pentru care mai mulţi brazi dintr-un parc central al Iaşului au fost tăiaţi

Motivul bizar pentru care mai mulţi brazi dintr-un parc central al Iaşului au fost tăiaţi
Publicat: 19.03.2019
Brazii din parcul aflat în faţa Palatului Culturii din Iaşi au fost tăiaţi, motivul fiind că aceştia erau bătrâni şi deterioraţi, „pe fondul unei ideologii comuniste”. Primăria doreşte să reamenajeze zona după un proiect aprobat în urmă cu doi ani.
Mai mult de zece brazi, din parcul din faţa Palatului Culturii din Iaşi au fost tăiaţi vineri, ceea ce a atras nemulţumirea localnicilor, care au criticat măsura pe pagina de Facebook a Primăriei oraşului, scrie Mediafax.
 
„Copacii tăiaţi erau sănătoşi! În cel mai poluat oraş din ţară copacii se taie, se fac numai clădiri, nu am văzut un parc nou inaugurat iar spaţiile verzi sunt înlocuite de blocuri! Puteţi să explicaţi cât vreţi, realitatea e alta: numai betoane, praf şi poluare şi toată lumea înghesuită în Parcul Copou!”, a scris o ieşeancă pe pagina de Facebook.
 
Reprezentanţii Primăriei Iaşi au răspuns, pe aceeaşi reţea de socializare, spunând că „majoritatea arborilor îndepărtaţi erau bătrâni şi deterioraţi, fiind plantaţi în anii ’70 ai secolului trecut, pe fondul unei ideologii comuniste care încerca dacă nu demolarea brutală, cel puţin mascarea prin orice mijloace, ca ridicarea altor clădiri ori plantarea de

urbane, a monumentelor istorice reprezentative pentru identitatea naţională”, scrie în postarea Primăriei Iaşi.

 
Conform municipalităţii ieşene, a fost demarat un proiect de reamenajare a Pieţei Palatului Culturii, care presupune „îndepărtarea vegetaţiei îmbătrânite, bolnave, dezordonate şi inestetice, montarea de rulouri de gazon cu sisteme de irigare automată, plantarea de ansambluri florale şi vegetale, redesenarea şi modernizarea aleilor pietonale”.
 
Ideea modernizării a venit în urma unui concurs de soluţii de acum trei ani, pentru reconfigurarea şi reamenajarea zonelor din jurul Palatului Culturii (piaţa din faţa Palatului şi spaţiul verde din spatele Palatului). S-au înscris în concurs două proiecte şi a fost câştigat unul dintre ele, cu un scor de aproape 80 la sută, în urma votului a 297 de ieşeni şi a reprezentanţilor comisiilor din Primăria Iaşi.
 
Proiectul nu au fost încă finalizat, însă reprezentanţii Primăriei Iaşi se gândesc acum la o soluţie rapidă, pentru o amenajare temporară, cu gazon, care să ofere vizibilitate cu ocazia vizitei Papei Francisc, din data de 1 iunie, de la Iaşi.
 
„Lucrările din această perioadă constituie o amenajare provizorie a pieţei, o licitaţie pentru contractarea unor servicii de proiectare a esplanadei Palatului Culturii, cu o prevedere bugetară de 250.000 lei, fiind în curs şi având drept termen de deschidere a ofertelor data de 11 aprilie. Reamenajarea temporară în desfăşurare are rolul principal de a îmbunătăţi aspectul general al Pieţei Palatului Culturii, cu atât mai mult cu cât pe 1 iunie aceasta va găzdui întâlnirea Sanctităţii Sale Papa Francis cu credincioşii din Iaşi, Moldova şi nu numai”, au mai precizat reprezentanţii Primăriei Iaşi.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem