Prima pagină D:News

Mihaela Bilic, la Marius Tucă Show: Micul dejun e un moft. Cu două ciorbe pe zi slăbeşti văzând cu ochii. A început să-mi fie frică de salate

Gabriela Antoniu 05.09.2019 | ● Vizualizări: 35094

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic răstoarnă mitul celor trei mese pe zi şi susţine că omul modern ar trebui mănânce doar o dată pe zi, pledeză pentru un singur fel de mâncare la o masă şi revenirea la consumul de carne de porc şi mâncărurile gătite acasă, precum ciorbele şi tocăniţele.

Redăm câteva din declaraţiile medicului nutriţionist Mihaela Bilic la emisiunea “Marius Tucă Show”:

„Slăbitul a devenit o obsesie. Nu ştim să facem faţă mâncării, când trăim în abundenţă”

„Când vorbim de adulţi în secolul 21, nu mai există mai mult de maximum trei mese pe zi. Kilogramele în plus eu nu le consider boală”



„Trebuie să ajungem din nou la acea normalitate poate în care oamenii chiar mâncau o dată în zi. Omenirea asta nu a avut ce să mănânce... de trei mese pe zi nu s-a auzit”

 „În ultimii 20 de ani, bieţii oameni au avut parte de infantilizare, iar cei din jur ne ajută în această infantilizare, dându-ne tot felul de recomandări”

„La prânz, un fel de mâncare, că e ciorbă, că e salată... două feluri de mâncare poate înseamna două mese. Felul unic e perfect”

„Trebuie să renunţăm la această falsă credinţă că numai un nutriţionist poate să-ţi facă o cură de slăbire echilibrată şi sănătoasă”

„Cu siguranţă din acest exces de proteine avem copii din ce în ce mai deştepţi, din ce în ce mai înalţi, trebuie să recunoaştem că există o evoluţie a speciei, se vede clar faţă de generaţia noastră”

„Un lucru foarte bun ca şi fel de a găti, fiertul, înăbuşitul este extrem de sănătos, dar nu trebuie să punem acolo grăsime. Tocana e o ciorbă mai groasă”

„Pe mine mă sperie radicalismul românilor pentru un animal, porcul, care are doar beneficii...”

Redăm integral prima parte a interviului:

Marius Tucă: Bun găsit la o nouă emisiune, invitată în studioul nostru, aici la Smart Tv, doctor în nutriţie Mihaela Bilic. Buna Mihaela, bine ai venit.

Mihaela Bilic: Bine te-am găsit la Smart Tv pentru că atunci când era Marius Tucă Show n-am avut...

Marius Tucă: N-ai avut onoare...

Mihaela Bilic: N-am avut, aşa că iată...

Marius Tucă: Dacă ar fi fost atunci acum deja erai departe, dar niciodată nu e prea târziu.

Mihaela Bilic: Mai dă-mi o şansă acum.

Marius Tucă: Nu numai una, chiar mai multe, dar ne-am întâlnit chiar în studioul ăsta pentru că e şi studioul de radio de la Smart FM, aşa că...

Mihaela Bilic: Am făcut încălzirea.

Marius Tucă: Am făcut încălzirea, chiar ai fost de mai multe ori invitată la radio, erai o prezenţă, bineînţeles, agreabilă şi o prezenţă destul de...

Mihaela Bilic: Pentru că cu doi Marius, tu şi Marius Manole, nu putea fi decât...

Marius Tucă: Pe Manole l-am dat afară, nu s-a mai calificat la un moment dat. Glumesc, desigur. Mihaela eşti una dintre figurile cele mai cunoscute atunci când vine vorba de nutriţie şi nu ştiu de ce îmi vine să spun, cu toate că ştiu că nu e aşa, pentru că specializarea ta este absolut incredibilă. Când vorbeşti de Mihaela Bilic te gândeşti şi la slăbit şi asta e o etichetă care ţi s-a lipit de multă vreme ce-i drept.

 

Slăbitul a devenit o obsesie. Nu ştim să facem faţă mâncării, când trăim în abundenţă

Mihaela Bilic: Am avut la un moment dat o editoare care era extrem de abilă în a simţi pulsul pieţei pentru că, ştii foarte bine, marketingul şi... banii se fac într-un fel, partea de ştiinţă e altceva şi atunci a găsit acest, nici nu ştiu cum să spun, acest titlu, ”Nutriţionista vedetelor”, de care eu nu mai pot să mai scap, e adevărat, exact cum spui.

Toată lumea se gândeşte la slăbit nu numai în legătură cu mine, cred că slăbitul a devenit o obsesie şi acum îl ascundem şi în aşa-zisa alimentaţie sănătoasă, undeva în subconştient tot de slăbit vrem să vorbim.

Marius Tucă: Stai nu spune totul din prima. Cred că e o obsesie slăbitul, cred că e obsesia secolului 21. Cred că e o boală, obsesia-boală a secolului 21.

Mihaela Bilic: Au aş spune mai degrabă o consecinţă firească a faptului că trăim într-un mediu cu o supraofertă alimentară la care nu ştim să-i facem faţă. Noi nu avem din construcţie niciun fel de mecanism, organ, eu ştiut, instrument prin care să ne protejăm şi să stăm la distanţă de mâncare să n-o vrem, să nu o iubim, să nu ne placă, să n-o mâncăm. Şi atunci, în acest context, noi nu ştim să facem faţă mâncării, când trăim în abundenţă. Ştim foarte bine să ne descurcăm când nu avem ce să mâncăm, culmea, avem tot felul de mecanisme, organismul ştie să facă glucoză din orice, eh, în schimb beleaua este, când suntem înconjuraţi de bunătăţuri şi când suntem înconjuraţi de mâncare toate simţurile noastre se activează şi o vrem.

Marius Tucă: Mai ales după revoluţie şi în ultimii ani e o nebunie în ceea ce priveşte mâncarea, de aia tu de multe ori faci un recurs la ceea ce era alimentaţia pe vremea bunicilor sau chiar a părinţilor noştri.

Mihaela Bilic: Încerc aşa un pic să readuc...

Marius Tucă: Nu încerci, o faci foarte bine.

Mihaela Bilic: Bunul simţ, aşa, un pic de firesc, pentru că mi se pare că ne-am isterizat, ne-am radicalizat teribil când vine vorba de mâncare. Culmea, noi românii, cărora ne place să mâncăm şi considerăm mâncare... suntem ca orice balcanic, ca orice latin, mâncarea e în centrul mesei, mâncare este simbol de ospitalitate, este statut social...

Marius Tucă: De socializare.

Mihaela Bilic: Şi de socializare dar în acelaşi timp, să nu uităm, prin intermediul posesiunilor noastre financiare, materiale şi şi a mâncării, demonstrăm celor din jur... asta e, piramida lui Maslow, demonstrăm celor din jur care ne este poziţia în societate. Şi atunci, un om în momentul în care nu are ce să pună în coş şi nu are masa bogată, chiar şi în afara sărbătorilor tradiţionale, el din punct de vedere psihologic va fi distrus, va fi dărâmat, adică în primul rând trebuie să fie coşul plin ca să avem optimismul.

Marius Tucă: Asta în ciuda faptului că lucrurile sunt mult mai simple când vine vorba de alimentaţie şi tu ştii foarte bine să explici asta. Eu trebuie să recunosc că am învăţat multe de la tine, în vremea în care exista Jurnalul Naţional şi eu eram şef al publicaţiei, am scos chiar eu multe cărţi legate de nutriţie şi am învăţat. Şi trebuie să recunosc acum, încă o dată, că am citit ultimele tale interviuri din ultimele tale cărţi şi în continuare ai ce să înveţi de la Mihaela Bilic. Am ce să învăţ şi eu cred că, totuşi, sunt destul de instruit în ceea ce priveşte alimentaţia, diete, mâncare ş.a.m.d.

Mihaela Bilic: Şi eu sunt o continuă scotocitoare, căutătoare de răspunsuri pentru că am întrebări ale mele, culmea, care niciodată nu se termină şi atunci din ceea ce descopăr, din ceea ce găsesc simt nevoia să împărtăşesc oamenilor pentru că mâncarea este, n-am crezut niciodată, un subiect atât de savuros şi consistent.

Marius Tucă: E incredibil în ziua de astăzi. Mai ales că nu mai e vorba de trei mese, e vorba de cinci mese, o să discutăm despre toate. Mai mult decât atât în interviu spuneai, ceea ce mi s-a părut o recunoaştere incredibilă, că toată viaţa ta a fost o dietă.

Mihaela Bilic: Da. şi în continuare dacă aş fi găsit soluţia, metoda prin care să îmi scot mâncare din cap, cu siguranţă ar fi ştiut-o toată lumea şi, paradoxal, cred că viaţa mea ar fi devenit mai tristă. La un moment dat stăteam şi mă gândeam, exact ca în filozofie, unele lucruri pe care le considerăm în viaţa noastră minusuri sau neajunsuri, ele se dovedesc a fi câteodată un motor măcar în căutare dacă nu în preocupări.

Stăteam şi mă gândeam, dacă eu aş fi fost într-o relaţie extrem de nonşalantă, ca să nu zic detaşată şi indiferentă cu mâncarea, dacă n-aşi fi avut niciuna din întrebările pe care le au sute, milioane de femei, ce-aş mai... sau de pe poziţia mea de medic, specialitatea mea de diabet, cât de tristă ar fi fost viaţa.

Marius Tucă: E adevărat.

Mihaela Bilic: Adică acolo eram poate un medic care, iată, echilibra diabetul.

Marius Tucă: De fapt tu ai transformat profesia într-o pasiune, şi mie mi s-a întâmplat şi am avut noroc în viaţa asta şi mărturiseai undeva că în şcoala generală şi mai târziu ţi-era foarte greu să scrii, să fi creativă să... şi citeam acum de pe pagina ta de facebook, pentru că am ajuns şi pe pagina ta de facebook, mi se pare că eşti foarte creativă şi foarte pe înţelesul oamenilor, ceea ce e important în ziua de astăzi, iar articolele tale postate pe pagina de facebook au mii de like-uri, pe bună dreptate. Adică şi eu le citesc cu plăcere şi cu interes şi descopăr în fiecare câte ceva nou.

Mihaela Bilic: N-am ştiut niciodată că sunt o bună povestitoare, n-am ştiut că pot comunica...

Marius Tucă: Pasiunea te-a pus în situaţia să faci şi să fii în felul acesta.

Mihaela Bilic: Şi cred că la un moment dat a venit şi un moment în care, chiar zilele trecute mă uitam la câteva discursuri din acestea legate de curaj şi de vulnerabilitate şi la un moment dat cred că am încetat să fiu atât de aspră în a mă judeca şi de a considera că nu am lucruri suficient de, nu ştiu, serioase, dramatice, consistente de spus şi dacă oamenilor le face plăcere lucrurile pe care le împărtăşesc şi le face plăcere să mă asculte, atunci m-am lăsat să fiu acolo unde, poate, foarte mult timp din viaţa mea am încercat să fiu după nişte criterii care erau impuse, nu ştiu dacă de părinţi, de societate sau de arbitrul din subconştientul meu, dar întotdeauna am considerat că trebuie să fiu şi mai bună şi mai serioasă şi mai... şi că banalităţi din astea... Şi că întotdeauna, asta a fost o greşeală, aici recunosc, este altcineva care să fie autoritatea în domeniul nutriţiei, aici am greşit teribil, de ce, pentru că considerăm că nu eu sunt autoritatea...

Marius Tucă: Şi tu ai luat-o în serios. Eu cred că eşti una dintre autorităţi.

Mihaela Bilic: Am stat în planul doi, trei, cinci în loc să fiu...

Marius Tucă: Şapte, opt, nouă, zece.

Mihaela Bilic: Da.

Marius Tucă: Eu cred că eşti o autoritatea şi ca să terminăm cumva această introducere pe care, bineînţeles, că o să o tăiem la montaj. Voiam să spun că eu cred că aş participa, şi nu ştiu de ce nu faci asta, la o conferinţă Mihaela Bilic pe teme de nutriţie.

Mihaela Bilic: Mie îmi pare rău că nu este acum în direct ca să nu poată fi tăiată la montaj, dar tu mi-ai promis că o să mă ajuţi să organizăm lucrul ăsta.

Marius Tucă: Am şi eu atât de multe de organizat şi de făcut că...

Mihaela Bilic: Aşteptăm conferinţa noastră.

Marius Tucă: Până la urmă cred că se va întâmpla asta şi uite Smart Tv poate să fie o astfel de rampă şi cu siguranţă vom face asta la modul cât se poate de profesionist într-o televiziune. Aş vrea să trecem la concret pentru că lumea aşteaptă...

 

Când vorbim de adulţi în secolul 21, nu mai există mai mult de maximum trei mese pe zi. Kilogramele în plus eu nu le consider boală

Mihaela Bilic: Soluţia slăbitului.

Marius Tucă: Soluţii miraculoase sau... noi nu vom merge pe asta, vom merge pe răspunsul la foarte multe întrebări pe care oamenii şi le pun şi ni le punem şi noi. Prima chestiune foarte simplă, câte mese pe zi, pentru că asta e o întreagă discuţie şi aş vrea să plecăm de la asta.

Mihaela Bilic: Eu aş spune câte îţi permite silueta pentru că o masă trebuie să rămână încă în dimensiunile unei mese adică să fie aşa o chestiune care să-ţi acopere suprafaţa palmelor pentru că altfel dacă iei un simbol şi guşti, aşa, două guri înseamnă că aia nu e masă. Eu aş spune cât îţi permite silueta, dar, cu siguranţă, când vorbim de adulţi în secolul 21, nu mai există mai mult de maximum trei mese pe zi, iar în condiţiile în care...

Marius Tucă: Iartă-mă, trebuie să facem precizarea că această primă parte a discuţiei o facem despre oameni normali.

Mihaela Bilic: Absolut.

Marius Tucă: Când o să trecem  după aceea la oameni care sunt supraponderali, obezitatea şi aşa mai departe e altfel de abordare, bineînţeles. Vorbim despre noi dacă vrei.

Mihaela Bilic: Pentru mine normalitatea înseamnă fără patologie care să presupună o boală asociată, de la hipertensiune până la diabet, şi care de-adevăratelea să-ţi interzică luatul deciziilor aşa de capul tău. Dar kilogramele în plus, până când nu ajung la gradul de obezitate de gradul II-III şi, atenţie, acolo este boală care vine la pachet cu sindromul metabolic cu diabet, cu hipertensiune. Deci kilogramele în plus eu nu le consider boală, însemnând că nu trebuie să ne comportăm ca nişte oameni bolnavi, din punct de vedere a relaţiei cu mâncare, tocmai că aici este capcana şi aici ne manipulează mintea noastră teribil, în momentul în care ai respectivele kilograme de grăsime trebuie să le vezi ca pe un depozit pe care organismul... ai fost foarte strângător şi acela este contul tău în bancă care plin, cont caloric, da...

Marius Tucă: Care trebuie consumat...

Mihaela Bilic: Care trebuie consumat pentru că tu nu faci altceva decât să mănânci mai mult decât ai nevoie.

 

Trebuie să ajungem din nou la acea normalitate poate în care oamenii chiar mâncau o dată în zi. Omenirea asta nu a avut ce să mănânce... de trei mese pe zi nu s-a auzit

Marius Tucă: O să ajungem şi acolo.

Mihaela Bilic: Deci acolo nu avem nicio grijă şi dacă eşti supraponderal, fără nicio problemă, trei mese pe zi înseamnă maximum trei mese pe zi pentru că mai nou, de mai bine de doi ani, în străinătate tot ce înseamnă managementul greutăţii ţi se sugerează să alegi, dacă eşti o persoană matinală să fie micul dejun şi prânzul, culmea, deci masa de seară... adică se restrânge la două mese sau dacă eşti o persoană mai puţin matinală îţi alegi prânzul şi cina. De ce, pentru că trebuie, Doamne iartă-mă, să ajungem din nou la acea normalitate poate în care oamenii chiar mâncau o dată în zi. Omenirea asta nu a avut ce să mănânce... de trei mese pe zi nu s-a auzit. Dacă avem o masă pe zi să zicem bogdaproste că avem ce pune pe masă şi să fim fericiţi şi recunoscători.

Marius Tucă: ...Două mese pe zi chiar o masă.

Mihaela Bilic: Două mese pe zi, chiar o masă, nu se întâmplă nimic organismului nostru, ştie să funcţioneze perfect.

Marius Tucă: Micul dejun, s-a discutat foarte multă vreme, am citit şi eu foarte mult despre micul dejun. Acum zece ani teoria, teorema sau ce vrei, apropo de micul dejun, era un mic dejun foarte consistent. În ceea ce te priveşte spui nu micului dejun dacă e...

Mihaela Bilic: Micul dejun nu, dacă nu suntem copil în creştere.

Marius Tucă: Creştere sau sportiv de performanţă sau oameni care depun efort fizic.

Mihaela Bilic: Şi aici ştim foarte bine, eu nu-mi amintesc...

Marius Tucă: Italienii beau o cafea şi mănâncă...

Mihaela Bilic: Atât. Şi mănâncă sau nu mănâncă, este un cappucino, cafeaua cu lapte ţine de foame trei ore. Dar eu stau şi mă gândesc, nu mai departe de copilăria mea, eu nu-mi amintesc ca bunica mea să fi plecat la sapă, sculată la cinci dimineaţa şi să mănânce, dar ştiu că luau ceva sau trimiteau femeia cu mâncare la câmp, dar pentru masa de prânz. Deci nu, nu s-a pomenit asta cu micul dejun, este un moft.

Marius Tucă: E adevărat. Prânzul?

Mihaela Bilic: Prânzul, că tot suntem români, o ciorbă mi se pare fabulos. Mă bucur că au apărut foarte multe ciorbării, chiar şi în supermarketuri, acele marmite care ţin supa-cremă caldă.

Marius Tucă: Deci pentru noi, acasă, ciorba la mama era sfântă. Chiar recomanzi ciorba în regimurile de slăbit în sensul că are de toate, are toţi nutrienţii, are tot ce...

Mihaela Bilic: Plină de apă.

Marius Tucă: Apă şi nutrienţi.

Mihaela Bilic: Ţine burta plină.

Marius Tucă: Are şi un pic de cărniţă, se poate face şi cu cărniţă. Şi la fel de bine recomanzi cremele de legume. Cremele de legume le consider o mâncare extraordinară, o mâncare pentru bebeluşi şi asta spune foarte multe.

Mihaela Bilic: Şi cu condiţia să le mâncăm cu lingura, asta e diferenţa, aş spune eu, dintre un lichid şi un aliment pentru că nu sunt de acord, să zic aşa, nu ştiu dacă interesează pe cineva acordul meu...

Marius Tucă: Mă interesează pentru că de aia te-am invitat, altfel nu te mai invitam.

Mihaela Bilic: Dar nu mi se pare un lucru bun şi o direcţie bună transformarea... această modă a fresh-urilor, smoothie-urilor, centrifugatelor pentru că ele, atâta vreme cât noi le bem cu paiul dintr-un pahar, creierul nostru le consideră apă. Şi atunci, o supă-cremă, chiar dacă poate, ca şi consistenţă, este la fel ca un smoothie, în momentul în care o mănânci cu lingura, capul ăsta al nostru cât o fi el de bleg câteodată el zice că e mâncare. Când l-am băut dintr-un pahar cu paiul, s-a terminat, aia e apă.

Marius Tucă: Nu excludem pâinea la o supă?

Mihaela Bilic: Ah, nu. Nu excludem pâinea şi acum mai nou văd că oamenii încep, iată, după ce ne ”prostim” şi uităm de lucrurile fireşti...

Marius Tucă: Păi ne prostim, trecem şi noi prin toate modele.

Mihaela Bilic: Exact. Ne întoarcem din nou acum la firesc. Pâinea este un lucru atât de banal, nu ştiu dacă aţi apucat să vedeţi, sunt o mare fană eu de seriale despre mâncare, acum este un nou serial, continuarea lui Chef's Table, mă uitam oamenii ăştia din Asia, bieţii de ei, acolo unde sărăcie, ei din făină...

Marius Tucă: Care nu gătesc acasă, care n-au frigider...

Mihaela Bilic: Care, culmea, au învăţat să facă din făină şi din orez... adică, la ei orezul fiert, din păcate, ţine loc de pâine, însă în momentul în care fac tăiţei, este acolo o femeie care vorbeşte cu atât de mult drag despre felul în care frământă. Să nu uităm tot ce înseamnă patiseria şi arta culinară franţuzească şi tot ce înseamnă brutăriile, oamenii ăia care se trezesc la patru dimineaţa să frământe pâinea, tot acel ritual, dospirea ei, drojdiile acela, mirosul de pâine coaptă, deci mie mi se par o binecuvântare.

Marius Tucă: Faptul că era pâinea lăsată să dospească undeva lângă sobă şi asta se întâmpla o noapte întreagă.

Mihaela Bilic: Deci lucrurile alea sunt încărcate de emoţii...

Marius Tucă: Dar mai degrabă integrală decât pâine albă, nu?

Mihaela Bilic: La capitolul de care este...

Marius Tucă: Nu e diferenţă.

Mihaela Bilic: Din punct de vedere caloric nu este diferenţă foarte mare, eu aş spune, şi asta o recunosc nemţii care au o cultură pentru pâine...

Marius Tucă: Săracii...

Mihaela Bilic: Da, culmea, şi nemţii mănâncă pâine şi cartofi într-o veselie... Pâinea care-ţi place. De foarte multe ori mă uit la oameni şi văd şi eu, de câte ori sunt dezamăgită...

Marius Tucă: Intrăm pe alte chestii, psihologia, mintea... apropo de plăcerile pe care ţi le refuzi...

 

La capitolul pâine, ca şi la capitolul lapte, nu sunt două pâini la fel, pâinea diferă ca gust

Mihaela Bilic: Nu... Când ai o felie de pâine care a fost bine coaptă şi coaja e crocantă, zgomotul în sine îţi activează plăcerea.

Marius Tucă: Trebuie să te felicit că totuşi ai o greutate aproape ideală. La felul în care vorbeşti despre mâncare ar trebui să rupi pâinea, frigiderul, tot ce ţine, eşti o pofticioasă...

Mihaela Bilic: Şi o mâncăcioasă, absolut. Dar asta spuneam, apropo de gust, de foarte multe ori ea arată spectaculos, în sine, o mănânci din ochi, însă în momentul în care o guşti trebuie să-ţi şi placă gustul. Iar la capitolul pâine, ca şi la capitolul lapte, nu sunt două pâini la fel, pâinea diferă ca gust.

Marius Tucă: Da, dar aici mai e ceva, iartă-mă un pic, nu vreau să trecem la lapte că mai avem zahăr, ulei, apa, ceaiurile şi aşa mai departe... Tu spui un lucru, e vorba şi de o obişnuinţă a organismului chiar a minţii, îmi povesteşti despre zahăr, şi o să ajungem acolo, în momentul în care scoţi zahărul organismul urlă, dar încet, încet îţi dai seama cât de bine e fără zahăr şi că nu-l mai acceptă.

Mihaela Bilic: Dar nu urlă bietul organism, urlă capul.

Marius Tucă: Capul?

Mihaela Bilic: Atât. Organismul bietul nu ştie să urle, capul este isteric.

Marius Tucă: Nu mai mănânc zahăr de foarte multă vreme.

Mihaela Bilic: Cu zahărul sunt de acord.

Marius Tucă: Care este diferenţa, câte calorii are 100 de grame de pâine integrală şi pâine albă?

Mihaela Bilic: Pâinea albă şi pâinea integrală, din punct de vedere caloric, au aceleaşi calorii, uitaţi-vă însă la gramaj, o pâine albă de 300 de grame este aşa, ditamai franzela, o pâine intermediară sau cu tărâţe de 300 de grame e atâtica, aia de 500 de grame e aşa. Şi atunci la capitolul câtă pâine mâncăm, în final nu contează pentru că ea în sine are acelaşi număr de calorii şi atunci tu, dacă mănânci o felie de pâine albă, are 80 de calorii pentru că are 25 de grame.

Marius Tucă: Dar eu cred că mai mult de două trei felii de pâine pe zi, cred că sunt suficiente.

Mihaela Bilic: Sunt persoane care poate nici nu-şi permit să mănânce în fiecare zi, cert este că pâinea, acea glucoză, acel amidon din pâine, ca şi sarea, deschide gustul şi ajută alte alimente să fie savurate într-un fel.

Marius Tucă: Deci nu mergi neapărat pe pâine integrală sau pâine albă, oricare ar fi...

Mihaela Bilic: Pentru că asta şi spuneam, pâinea albă merge foarte bine, nu ştiu, o faci prăjită cu un pic de unt şi sare, e perfectă, în schimb pe o pâine integrală, eu ştiu, pui un lucru care este un pic mai intens ca gust. Trebuie s-o vedem şi pe ea ca pe un ingredient din această bucurie a mâncării.

Marius Tucă: Şi cu ce se combină gustului ei mai bine?

Mihaela Bilic: Nu ştiu dacă neapărat există reţete şi obligativităţi. Foarte mulţi oameni au pierdut acest curaj şi curiozitate de a mânca mâncarea cu propriile lor simţuri şi de a-şi da voie s-o aprecieze prin intermediul...

Marius Tucă: Asta e greu, foarte greu.

Mihaela Bilic: Da, pentru că ni s-a interzis...

Marius Tucă: În primul rând că mâncăm atunci când nu trebuie, nu ne e foame şi e o cale lungă până la asta.

 

În ultimii 20 de ani, bieţii oameni au avut parte de infantilizare, iar cei din jur ne ajută în această infantilizare, dându-ne tot felul de recomandări

Mihaela Bilic: Infantilizarea de care bieţii oameni au avut parte în ultimii 20 de ani în care tot ce înseamnă...

Marius Tucă: Şi noi ne trezim uneori că nu vrem să mâncăm asta pentru că ni se pare o prostie.

Mihaela Bilic: Da, dar capul nostru spune că e o prostie, iar cei din jur ne ajută în această infantilizare, dându-ne tot felul de recomandări şi informaţii scoase din context, astfel încât tu nu-ţi mai permiţi să mai mănânci mâncare pentru că îţi place pentru că sunt o mulţime de voci în jur care de care mai avizate care au tot felul de păreri.

Marius Tucă: Sunt zece alimente aici pe care o să le discutăm, despre care se spune că nu, între ele, automat, carnea de porc, vorbim şi despre unt şi despre slănină, despre grăsimi.

Mihaela Bilic: Ce bine că am mâncat înainte să vin la tine că era teribil.

Marius Tucă: Putem să comandăm o pizza între timp.

Mihaela Bilic: Şi cartofi prăjiţi.

Marius Tucă: Şi cartofi prăjiţi, dar acolo problema e uleiul nu cartofii prăjiţi, am învăţat multe de la tine, vom ajunge. Am trecut prea repede peste micul dejun. A fost o perioadă în care băgam în mine cereale.

Mihaela Bilic: Altă invenţie a americanilor ca să mai... adică nişte cereale expandate care au o mulţime de zahăr... Ah, e foarte practic, de acord, poţi să le iei şi să le ţii în dulap o lună de zile, nu realizăm că oamenii extrem de puţin disponibili în a acorda timp, atenţie şi iată, până la urmă, savoare mesei. E atât de banal, de sec şi neinteresant, micul dejun în care torni acei fulgi într-un castronel cu lapte şi l-ai bifat...

Marius Tucă: Trebuie să recunosc, eu mâncam cereale de cea mai bună calitate, deci nu cred că erau cu îndulcitori, erau din grâu spelt...

Mihaela Bilic: Nu, dar el în sine procesul nu poate fi expandat...

Marius Tucă: Nu numai asta, puneam şi sirop de arţar şi trebuie să recunosc că nu-mi era deloc bine mâncând o cană cu cereale şi am renunţat.

Mihaela Bilic: Altfel, ca informaţii ce le primisei, părea sau tu credeai că faci un lucru bun, dar vezi...

Marius Tucă: Că e foarte sănătos.

Mihaela Bilic: Organismul ştie să spună...

Marius Tucă: Şi balonare şi o chestie din asta de saţietate neplăcută aş putea să spun pentru că vorbim totuşi despre carbohidraţi.

Mihaela Bilic: Dar ştii ce-i frumos şi am spus-o şi o îndemn pentru toată lumea, aş spune, haideţi fiecare să se întrebe aşa ca o voce interioară eu cum mă simt, mie îmi place, eu cum anume percep sau, mă rog, intestinul ăsta care acum e numit al doilea creier, să-l lăsăm şi pe el aşa tăcut şi lipsit de... să vorbească...

Marius Tucă: Să ne transmită de ceea ce are nevoie.

Mihaela Bilic: Pentru că să ştiţi dacă îi acordăm un pic de atenţie şi răbdare el chiar îţi transmite informaţii.

Marius Tucă: Săracul, aş putea spune.

Mihaela Bilic: Săracul, da, pentru că altfel mintea este atât de puternică şi de perversă şi aşa o dramă în care face totul spectaculos încât ăsta nu mai are cum să fie auzit.

 

La prânz, un fel de mâncare, că e ciorbă, că e salată... două feluri de mâncare poate înseamna două mese. Felul unic e perfect

Marius Tucă: Am ajuns la prânz şi spuneam că ciorba este binevenită sau...

Mihaela Bilic: Un fel de mâncare, că e ciorbă, că e salată...

Marius Tucă: Nu mâncăm al doilea fel?

Mihaela Bilic: Păi nu prea, dacă mâncăm două feluri de mâncare la prânz, câteodată două feluri de mâncare poate înseamna două mese, de ce: dacă supa respectivă, ciorba este aşa...

Marius Tucă: Hai să o luăm pe calorii. Câte calorii...

Mihaela Bilic: Nu ştiu că asta cu caloriile este foarte relativ, de ce...

Marius Tucă: Ok, deci este suficient o ciorbă pe zi?

Mihaela Bilic: Da, dacă eşti o domnişoară care-şi supraveghează silueta eu zic că e suficient.

Marius Tucă: O ciorbă sau o cremă de legume?

Mihaela Bilic: Ce-ţi place ţie, importantă e...

Marius Tucă: Şi nişte bruschete cu roşii.

Mihaela Bilic: Iată. Importantă e dimensiunea pentru  că dacă vorbim de o ciorbă românească care să aibă trei polonice cu siguranţă nu mai intră altceva, asta o ştim de când eram mici.

Marius Tucă: Da, da, porţiile, aici e o altă problemă legată de porţie. 

Mihaela Bilic: Porţia cât e de generoasă.

Marius Tucă: Deci pentru o domnişoară, pentru cineva  care vrea să rămână în greutate e suficientă o ciorbă sau o supă.

Mihaela Bilic: Felul unic e perfect.

Marius Tucă: Şi dacă nu e o ciorbă sau o supă, pentru că nu toată lumea mănâncă ciorbe sau supe, să fie un singur fel de mâncare.

Mihaela Bilic: Să fie un singur fel de mâncare, dar, atenţie, pentru că iarăşi...

Marius Tucă: Carbohidraţi sau...

Mihaela Bilic: Dacă ar fi să dăm aşa nişte sfaturi, dar, oricum, sunt extrem de generale pentru că nu se poate spune personal...

Marius Tucă: Se poate mânca o carne, se pot mânca legume

Mihaela Bilic: Ar fi bine peşte cu nişte legume simple, cât mai simple e cu putinţă. Interesant este sau, mă rog, noi ar trebui să judecăm aşa, dacă mi-a mâncat, pentru că şi excesul ăsta de proteine pe care societatea actuală îl preaslăveşte, nu e deloc o chestie bună. Adică să nu uităm, toată lumea ştie, cu carne şi salată slăbeşti, ok. A venit Montignac şi Dukan şi a spus mâncaţi cât vreţi oameni buni, nu e nevoie să...

Marius Tucă: Dar ăsta e regimul pentru slăbit...

Mihaela Bilic: Da, dar ce-au dat ca şi informaţie undeva în subconştient că poţi să mănânci mult şi să slăbeşti şi atunci oamenii zic, bă, dacă din ăsta nu mă îngraş...

Marius Tucă: Da şi nu, pentru că totuşi porţiile la Dukan sunt destul de mici şi chiar dacă sunt...

Mihaela Bilic: Da, dar acolo el complică lucrurile ca să te facă un pic mai dependent.

Marius Tucă: Ştii că am citit un studiu acum că toată teoria Dukan era cumva greşită într-un sens destul de...

Mihaela Bilic: Nu ştiu dacă greşită, dar el a luat câteva elemente pe care a construit...

Marius Tucă: Depăşită? Nu, nu, de-a dreptul greşită, nu depăşită...

Mihaela Bilic: Păi lasă că l-au scos în afara colegiului medicilor. E ok, adică... Când ştii să faci marketing, aşa am început, şi afacere şi business din medicină atunci nu mai eşti doctor, eşti om de afaceri. 

Marius Tucă: Pe de altă parte eu ştiu mulţi oameni care au slăbit cu acest regim de proteine care se bazează în primul rând pe dieta asta Dukan, oameni care au slăbit 30-40 de kilograme.

Mihaela Bilic: Marius, sunt de acord, adică slăbim. Cu siguranţă slăbitul, în momentul în care restricţionezi. Iată, oamenii respectivi n-au slăbit cu dieta Dukan, au slăbit pentru că n-au mai mâncat, n-au mai băut alcool, n-au mai mâncat dulciuri, n-au mai mâncat făinoase şi atunci lucrul ăsta...

Marius Tucă: E adevărat, combinate şi multe proteine.

Mihaela Bilic: Şi lucrul ăsta, dragii mei, putem să-l facem fără să... eu mergeam prin magazine şi vedeam produse cu eticheta cu numele lui.

 

Trebuie să renunţăm la această falsă credinţă că numai un nutriţionist poate să-ţi facă o cură de slăbire echilibrată şi sănătoasă

Marius Tucă: Asta putem să facem cum?

Mihaela Bilic: Singuri acasă. Adică n-avem nevoie...

Marius Tucă: N-are cine să le spună oamenilor că pot să-şi facă singuri acasă. Le spui tu acum. Le spun eu.

Mihaela Bilic: Da, dar ştii că această falsă credinţă că numai un nutriţionist poate să-ţi facă o cură de slăbire echilibrată şi sănătoasă trebuie odată şi odată să renunţăm...

Marius Tucă: Poate să fie un mit, Mihaela, dar pe de altă parte dacă vii tu sau un nutriţionist care e foarte sincer cu el şi mai ales e sincer cu pacientul şi nu vrea să-i ia banii, îi spune foarte clar că poate să facă asta acasă.

Mihaela Bilic: Că poate să facă singur acasă. 

Marius Tucă: Şi să nu intre în chestiuni sofisticate de  zile, de ce trebuie să mănânce...

Mihaela Bilic: De ore, de asocieri, de ce pentru că în felul ăsta omul respectiv este liber... dar nu uita, cea mai bună lecţie de nutriţie am împărtăşit-o într-un articol...

Marius Tucă: Hai să spunem dieta omului simplu şi să vorbim un pic mai târziu.

Mihaela Bilic: Am primit-o de la o vânzătoare într-un magazin în Milano care mi-a zis noi după sărbători trecem la dieta minestra, minestra e dieta, adică mânca femeia, ea ca femeie simplă, două ciorbe pe zi. Şi slăbeşti văzând cu ochii...

Marius Tucă: Ai aici în ”Tocăniţa pentru suflet” pentru că ai nişte titluri foarte drăguţe la cărţile tale, aici vorbeşti despre curăţenia de primăvară, o să vorbim, o să citesc din ea pentru că e perfectă şi cred că, uite, îţi dau părerea mea, e un sfat prietenesc, fă la un moment dat, nu dieta Mihaelei Bilic, ci dieta omului simplu, adică dieta pe care omul poate să o facă acasă. E vorba doar de denumire pentru că tu vorbeşti foarte mult în cărţi despre dieta fiecăruia, că el poate să o facă singur acasă.

Mihaela Bilic: Da, dar trebuie să-i ajut să înţeleagă care sunt felurile alea banale pe care ei le pot consuma...

Marius Tucă: Păi este dieta ta, dar să o denumeşti aşa pentru că altfel...

Mihaela Bilic: Pentru că oamenii au nevoie de un meniu...

Marius Tucă: Au nevoie de un meniu şi au nevoie de informaţii pentru că meniul înseamnă informaţii până la urmă. Deci tu zici că un singur fel de mâncare...

Mihaela Bilic: Un singur fel de mâncare, de ce, ca să ne mai rămână şi pentru masa de seară un moment, cum să spun, să avem voi să mai avem o masă cu conştiinţa împăcată că n-am mâncat prea mult în ziua respectivă.

Marius Tucă: Dar ce-ai zice dacă sunt două feluri, o supă şi un grătar uşor iar seara nu mai mănânci nimic.

Mihaela Bilic: Lucrul ăsta este destul de, să spun... e o capcană, de ce, pentru că noi din punct de vedere dinamic şi desfăşurător al zilei noastre...

Marius Tucă: Avem activitate şi nu putem să sărim peste o masă de seară.

Mihaela Bilic: Masa de seară este momentul...

Marius Tucă: Dar o salată vegană seara?

Mihaela Bilic: A început să-mi fie frică de salate pentru că văd oamenii din jur comandă foarte mult acest fel de mâncare care pare o chestie extrem de dietetică, nerealizând că dacă într-o salată pui respectivul dressing, ea în sine va deveni mai calorică decât un fel de mâncare.

Marius Tucă: E adevărat, eu am învăţat de la tine şi mi-am notat foarte cuminte şi ascultător, mi-am notat aici: 100 de ml de ulei înseamnă 900 de calorii.

Mihaela Bilic: O lingură de ulei are 100 de calorii.

Marius Tucă: Aici greşesc mulţi. O lingură de ulei înseamnă 100 de calorii ceea ce e enorm.

Mihaela Bilic: Este enorm. Şi atunci în contextul ăsta...

Marius Tucă: Avem probleme cu uleiul, poate să fie şi de măsline, poate să fie şi de orice pentru că este grăsime 100%. Şi mai sănătos este să mănânci unt, ajungem şi acolo. Bine, deci, tu zici că trebuie să existe o masă de seară.

Mihaela Bilic: Deci eu spun asta nu pentru că spun eu că, iată, sunt medic nutriţionist, ci pentru că...

Marius Tucă: Nu te mai autoflagela atât, spui pentru că eşti o autoritate în domeniu. Eu când spun ceva despre presă, eu măcar mă cred o autoritate în domeniu dacă nu cumva şi sunt.

Mihaela Bilic: M-aş bucura să spună mai mulţi medici nutriţionişti, ăsta e mesajul meu, pentru că în momentul în care noi suntem mai axaţi un pic pe realism, nu pe un idealism care sună bine în laboratoarele de ştiinţă, trebuie să înţelegem, asemenea unui animal de povară, ca să fim pragmatici, la noi organismul ăsta, pe parcursul zilei avem o mulţime de cerinţe de la el. Avem o mulţime de situaţii în care facem lucruri cu ”trebuie”, deci nu trăim o viaţă care să ne dea acel zen şi acel echilibru şi detaşare în care facem doar ce ne place în ritmul nostru. Şi atunci toată această, nu îl numesc neapărat abuz, dar toată această solicitare pe care noi o impunem organismului, ea trebuie ca, la finalul zilei, să aibă din punct de vedere al dinamicii o chestiune de îţi mulţumesc, acum iată a venit vremea ca unui cal pe care l-ai călărit o zi întreagă să-ţi dau o mână de ovăz şi să-ţi dau o găleată cu apă. În momentul în care tu, la sfârşitul activităţii profesionale hotărăşti că din punct de vedere al siluetei sau nu ştiu ce alte idei ai, nu mai trebuie să ai masa de seară, animalul ancestral din noi rămâne extrem de descumpănit pentru că el nu înţelege, după ce o zi întreagă, exact ca maşina pe care ai folosit-o, este, ok, şi acum? Nici măcar o mângâiere din aia pe cap?

Marius Tucă: E adevărat şi vin în continuarea, nu-i o teorie e o chestie de practică, se întâmplă pentru că am experimentat pe mine, seara, mai degrabă slăbeam dacă mâncam un grătar uşor cu o salată decât dacă n-aş fi mâncat pentru că îşi ţine rezervele şi aici intrăm într-o altă discuţie.

 

Senzaţia de foame apare deja la trei ore după o masă anterioară. Distanţa între mese trebuie să fie de 5 ore

Mihaela Bilic: Şi este o chestiune care mi se pare că, pe lângă rolul nutritiv efectiv, că n-are cum după o zi întreagă să ai... senzaţia de foame apare deja la trei ore după o masă anterioară este suficient de puternică încât să fie un motiv să mănânci. Deci să nu spună nimeni că după o masă de prânz, cât ar fi fost ea de întârziată şi să fie la ora trei, la ora opt seara ţie nu ţi-e foame că nu se poate.

Marius Tucă: Distanţa dintre mese, patru-cinci ore?

Mihaela Bilic: Cinci ore.

Marius Tucă: Cinci ore cel puţin.

Mihaela Bilic: Şi atunci eu aş spune haideţi să fim isteţi şi să-i dăm şi lui şi nu numai organismului, dar gândiţi-vă că masa de seară...

Marius Tucă: Până la urmă ne dăm nouă.

Mihaela Bilic: Presupune şi o dinamică din punct de vedere socio-familial. Deci tu la masa de seară dacă eşti cu prietenii, dacă eşti cu familia şi tu eşti ăla care zici eu seara nu mănânc, dintr-o dată ai dezechilibrat profund întregul univers din jurul tău.

Marius Tucă: La ce oră să fie ultima masă?

Mihaela Bilic: Eu ştiu, aş spune ca după aceea să mai stăm două-trei ore treji.

Marius Tucă: Nu mai mult, nu mai târziu de ora opt.

Mihaela Bilic: Dar sunt câte unii care se culcă la ora unu-două noaptea, adică şi aici nu putem...

Marius Tucă: Adică eu mă culc la două-trei, dar...

Mihaela Bilic: Iată.

Marius Tucă: Oricum nu mănânc mai târziu de nouă să ştii.

Mihaela Bilic: Mă uitam la filmele din anii în care oamenii chiar ştiau să trăiască şi să pună preţ pe asta, prin anii 30 supeul...

Marius Tucă: Ţi separe asta? Că noi nu mai ştim să trăim?

Mihaela Bilic: Nu ştim să ne bucurăm.

Marius Tucă: De ce?

Mihaela Bilic: Nu ştiu.

Marius Tucă: Ce ziceau oamenii...?

Mihaela Bilic: În anii 30 când ei seara erau cu ieşit, cu club, cu distracţie şi nu pe sistemul cum mergem acum sau cum merg doar aşa să se bâţâie şi să cu minţile înceţoşate. Acolo era vorba de dans, oamenii nu mai dansează, cum erau foxtrotul, cum erau anii aceia fabuloşi.

Marius Tucă: Acum se dansează...

Mihaela Bilic: Prin bâţâilă. Se îmbarcau, se pregăteau pentru ieşit şi masa, supeul...

Marius Tucă: În weekend, nu ieşeau în fiecare seară la...

Mihaela Bilic: Nu, dar au inventat supeul. Supeul era o masă care presupunea un polinic de supă care era consumat în momentul în care te întorceai de la dans, da, deci era o chestiune din nou de respect pentru organism...

Marius Tucă: Dar o vodcă mică nu merge după?

Mihaela Bilic: Nu ştiu, asta spune-mi tu.

Marius Tucă: Deci nu mai târziu de ora opt, da?

Când zicem proteine trebuie să înţelegem că şi o bucăţică de peşte pusă pe-o salată e tot proteină, că şi o bucăţică de telemea e tot proteină şi un ou e tot proteină.

Mihaela Bilic: Nu trebuie să-l lăsăm pe organism, în momentul în care suntem în activitate, mai mult de cinci ore, să-i mai dăm o mică...

Marius Tucă: Bun, deci seara ce-ar însemna? Un grătar?

Mihaela Bilic: Păi, iată, şi ne întoarcem la excesul de proteine. Acum că am avut, să spun aşa, mai multe tangenţe cu lumea germanică, ei sunt extrem de dictatoriali aşa şi de aspri în reguli. Copiii ăia în grădiniţe mănâncă de două ori pe săptămână produs cu carne. Deci acolo se mănâncă paste goale şi salate de cartofi sau cartofi în toate formele până te saturi şi pâine multă.

Marius Tucă: Foarte puţine proteine, de două ori pe săptămână. Şi peşte?

 

Excesul de proteine predispune la o mulţime de lucruri rele

Mihaela Bilic: Carne sau peşte. De ce, pentru că ei consideră că excesul de proteine predispune la o mulţime de lucruri rele şi atunci în momentul în care, da, noi am avea nevoie de 60 de grame de proteine pentru un adult asta ar însemna jumătate dintr-o porţie de friptură pe zi.

Marius Tucă: Doamna doctor, daţi-mi cinci exemple de cine fără proteine.

Mihaela Bilic: Sunt mult cinci exemple.

Marius Tucă: Ba da, ai nevoie pentru că săptămâna are şapte zile.

Mihaela Bilic: Din cauza asta spuneam, apropo, dacă...

Marius Tucă: Nu vrei proteine, sunt de acord cu tine, dă-mi exemple.

Mihaela Bilic: Eu vreau proteine...

Marius Tucă: Dar mai pe seară.

Mihaela Bilic: Adică nu le-aş epuiza foarte repede la masa de prânz pe proteine sau porţia să fie un pic mai micuţă ca să mai fie şi seara pentru că ele ţin mai bine de foame. Şi când zicem proteine trebuie să înţelegem că şi o bucăţică de peşte pusă pe-o salată e tot proteină, că şi o bucăţică de telemea e tot proteină şi un ou e tot proteină.

Marius Tucă: O salată grecească e tot proteină.

Mihaela Bilic: Şi fasolea...

Marius Tucă: Mai degrabă la prânz nu se mănâncă fasole, linte, mazăre.

Mihaela Bilic: Nu, dar surse de proteine să însemne un pic de diversificare.

Marius Tucă: Te-am încurcat, nu poţi să-mi dai exemple, nu?

Mihaela Bilic: Nu numai că nu pot să-ţi dau exemple, dar stau şi mă gândesc, apropo de carbohidraţii de care vorbeai, paradoxul este că mintea noastră, creierul nostru e atât de îndrăgostit de carbohidraţi că din orice friptură sau...

Marius Tucă: Mie mi-a ieşit, nu mai sunt de mult îndrăgostit de carbohidraţi.

Mihaela Bilic: Cine ştie ce subiecte de îndrăgosteală ai găsit.

Marius Tucă: Am găsit alte subiecte, dar nu carbohidraţi.

Mihaela Bilic: Proteina este o chestiune extrem de pragmatică şi de seacă, când spui cuiva, nu ştiu, macaroane cu brânză, e superb.

Marius Tucă: De obicei paste nu se mănâncă după patru-cinci, mai ales când vrei să rămâi în greutate.

Mihaela Bilic: Cu siguranţă nu se mănâncă seara pentru că ele se transformă foarte uşor în grăsime.

Marius Tucă: Dar uite, o masă consistentă la prânz nişte paste cu legume, nişte paste cu dovlecei, paste cu roşii, aglio olio...

Mihaela Bilic: Şi aici la capitolul ăsta foarte bine, iată, vine şi reţeta corectă, haideţi să punem şi proteinele, să nu mai fie fel de bază, ci să fie mai degrabă ingredientul, condimentul care să vină să dea gustul cu puţină carne. Să fie o salată sau mai multe legume, nu neapărat salată, nişte legume care să aibă câteva... italienii iarăşi ne învaţă, ei au chestiunea aia care se numeşte... taie feliuţe subţiri din muşchiul de vită şi pun peste nişte legume. Deci dacă bucata noastră de proteine din farfurie este de 60 de grame putem să avem şi carne şi peşte într-o zi. Dar altfel să ştiţi că suntem într-un mare risc de a mânca mult prea multe proteine. Iar lucrul ăsta, noi suntem cu toţii acum, vai de mine, lucrurile astea dăunează grav sănătăţii. Nu, cu siguranţă din acest exces de proteine avem copii din ce în ce mai deştepţi, din ce în ce mai înalţi, trebuie să recunoaştem că există o evoluţie a speciei, se vede clar faţă de generaţia noastră, darămite dacă comparăm cu acum o sută de ani.

Marius Tucă: Da, mintea... capacitatea de a reacţiona, spontaneitatea, e clar.

Mihaela Bilic: Da, mintea e din ce în ce mai bine hrănită, însă...

Marius Tucă: Şi mai concentrată pe ce are de făcut şi eu aş spune şi mai sofisticată, în acelaşi timp. Hai să-ţi dau eu exemple de seară.

Mihaela Bilic: Mămăligă cu brânză şi smântână.

Marius Tucă: O altă ciorbă nu face rău nimănui...

Mihaela Bilic: Despre asta e, dar eu aş spune mai simplu de atât şi mai pe înţelesul românului şi care să nu însemne niciun fel de cheltuială, ciorba este un aliment care ajută bugetul familiei, mâncaţi oameni buni de două ori pe zi ciorbă şi dacă vreţi dimineaţa să mâncaţi tot ciorbă.

Marius Tucă: Nu se poate de cinci ori pe săptămână, adică zece ciorbe.

Mihaela Bilic: Apoi, dar nu, dar se poate să ne prostim cu nu ştiu ce seminţe aduse de prin Africa, de prin America de Sud şi cu nu ştiu ce bazaconii? Nu vezi ingredientele...

Marius Tucă: Da, poate să meargă şi o mână de migdale, nuci pecan, caju şi aşa mai departe.

Mihaela Bilic: Nu prea, nu prea.

Marius Tucă: Nu seara, în general, între mese.

Mihaela Bilic: În loc de o masă? Dar de ce între mese? Stabilisem că nu mai avem gustări că nu suntem copii. Ştii de ce mi-e frică de aceste seminţe despre care pomeneşti? Pentru că e foarte greu, la capitolul ăsta, să fii atât de strict, apropo de cantitate, şi e suficient să mănânci o porţie dublă care înseamnă de fapt două linguri, da, deci nu e că ai mâncat toată punga...

Marius Tucă: Mâncare de o porţie de varză călită seara?

Mihaela Bilic: Deci nu numai că este fabuloasă...

Marius Tucă: Încep să-ţi dau eu exemple...

Mihaela Bilic: Da şi îmi place. Hai să facem un restaurant.

Marius Tucă: Fiecare cu treaba lui. Avem suficiente, nu trebuie să mai facem.

Mihaela Bilic: La capitolul porţie corectă, dacă putem să găsim o bază de legume...

Marius Tucă: Da şi trebuie să ne întoarcem la porţiile corecte.

Mihaela Bilic: Dacă putem mâncarea aceea de legume să fie baza şi carnea să fie o chestiune care să fie ca un condiment mai puţin consistent...

Marius Tucă: Carnea mai puţin, de două-trei ori pe săptămână, ce spuneai tu.

Mihaela Bilic: Dar uite, stufat. Mi-a făcut mama acum stufat, iarăşi...

Marius Tucă: Mi-a făcut mama stufat de curcan.

Mihaela Bilic: Păi şi ăla de miel că tocmai... nu mai poţi...

Marius Tucă: Numai, cu gusturile în timp nu mai... odată cu înaintarea în vârstă nu prea mai...

Mihaela Bilic: Cred că te-ai întristat.

Marius Tucă: Nu, deloc, a fost excepţional.

Mihaela Bilic: Eu nu zic că nu e excepţional, este că fiecare carne cu...

Marius Tucă: Mă întorc la adolescenţă peste vreo 20 de ani, vreau să mai copilăresc cu stufatul de curcan.

Mihaela Bilic: Eşti un Benjamin Button...

Marius Tucă: Nu e o chestiune de gust şi că nu mai poţi să mănânci asta. La urmă, dacă ai un gust pe care aproape îl respingi mănânci asta.

 

Un lucru foarte bun ca şi fel de a găti, fiertul, înăbuşitul este extrem de sănătos, dar nu trebuie să punem acolo grăsime. Tocana e o ciorbă mai groasă

Mihaela Bilic: Trebuie să-ţi asculţi organismul. Şi aici apropo de tocanele noastre, crede-mă merită să vezi serialul despre care îţi vorbeam.

Marius Tucă: Tocăniţă, da.

Mihaela Bilic: Deci tocană ce înseamnă. Tocană înseamnă o oală pentru că sărăcia ne-a învăţat să o facem, înseamnă o oală, o fiertură, iarăşi un lucru foarte bun ca şi fel de a găti, fiertul, înăbuşitul este extrem de sănătos, dar nu trebuie să punem acolo grăsime, nu e prăjeală, nu este uscat. Eh, în acea fiertură care mai are şi sos de roşii...

Marius Tucă: Şi nu e nici ulei, e foarte puţin ulei, sunt multe legume, apă.

Mihaela Bilic: Tocana înseamnă o chestiune fiartă cu apă, e foarte bine pentru că îţi dă impresia că mănânci mult, iarăşi, e o ciorbă mai groasă.

Marius Tucă: Sau ghiveciul.

Mihaela Bilic: Da. Şi atunci dacă în respectiva tocană, respectivul ghiveci avem şi o bucăţică de carne pe ici pe colo sau nu...

Marius Tucă: De două-trei ori pe săptămână. Eu trebuie să recunosc că am cam scos carnea.

Mihaela Bilic: De trei ori pe săptămână carne, de două ori peşte şi deja ne rămân celelalte două zile care...

Marius Tucă: Eu aş spune de patru ori pe săptămână peşte şi de o dată carne.

Mihaela Bilic: Din punctul meu de vedere dacă puteţi să mâncaţi în loc de carne peşte e foarte frumos, că bietul Ceauşescu şi-ar bucura fiecare...

Marius Tucă: Eu m-am oprit doar la păsări crescute la ţară, curcan sau...

Mihaela Bilic: Aici categoric nu avem cum să ne împăcăm, aici va rămâne întotdeauna acest lucru care ne dezbină.

Marius Tucă: Care anume?

Mihaela Bilic: Porcul.

Marius Tucă: Ah, porcul? Porcul îşi are şi el rostul lui...

Mihaela Bilic: O să fac următoarea postare, promit...

Marius Tucă: De sărbători, adu-ţi aminte, ne întoarcem întotdeauna la rădăcini, da, şi la strămoşii noştri, străbunicii noştri. Ei nu mâncau carne în post. În primul rând dacă numărăm zilele de post o să vezi că...

Mihaela Bilic: Sunt mai multe decât alea de dulce, ştiu.

Marius Tucă: E adevărat, unu. Doi, mâncau carne de porc la Crăciun şi...

Mihaela Bilic: O lungeau...

 

Pe mine mă sperie radicalismul românilor pentru un animal, porcul, care are doar beneficii...

Marius Tucă: O lungeau până în primăvară. Dar postul Paştelui este foarte dur, cu o singură dezlegare la peşte şi e vorba de foarte multe zile. Eu nu spun nu, dar doar atunci când trebuie.

Mihaela Bilic: Pe mine mă sperie radicalismul românilor pentru un animal care are doar beneficii...

Marius Tucă: Pot să te completez?

Mihaela Bilic: Te rog.

Marius Tucă: Cred că nimic nu trebuie să fie dramatic exclus din alimentaţia noastră. Aş spune că zahărul, aici cred că  nu prea există...

Mihaela Bilic: Şi nu ştiu dacă dramatic exclus până şi el pentru că în momentul în care luăm zahărul cum a fost el la origine descoperit şi când, da, el era adus aşa ca nişte piramide din partea aceea de Asia şi oamenii îl tratau efectiv ca pe un lucru de preţ.

Marius Tucă: Şi n-aş lua nicio dietă definitivă oricare ar fi ea pentru că ne-au arătat ultimii 30 de ani în care am trăit, da...

Mihaela Bilic: Că unele lucruri au fost greşite şi acum trebuie să revenim.

Marius Tucă: Şi eu mă bucur că la un moment dat recunoşti aici că multă vreme am vorbit despre grăsimi ca fiind dăunătoare pentru inimă.

Mihaela Bilic: Dar la capitolul ăsta aşa sunt cărţile de medicină şi aşa a fost educaţia noastră în facultate, este teribil.

Marius Tucă: Asta spun, nu cred că trebuie să luăm nimic definitiv, că lumea e într-o continuă schimbare, cercetarea în domeniul ăsta face paşi în fiecare zi şi multe lucruri despre care credeam că sunt total sănătoase sau perfect sănătoase ne dăm seama că lucrurile nu stau aşa sau invers. Vezi exemplul cu grăsimile.

Mihaela Bilic: Aici aş spune că şi suntem un pic intoxicaţi sau dacă vreţi nu ştim tot adevărul complet pentru că, din păcate, dacă noi am fi ştiut în anii 70 şi ar fi fost date publicităţii studiile reale care s-au făcut şi n-ar fi fost muşamalizate, până la urmă...

Marius Tucă: Care au fost ascunse... păi poţi să spui.

Mihaela Bilic: Asta mi se pare teribil pentru că de foarte multe ori prin ceea ce noi numim grijă pentru populaţie şi sănătate se ascund în spate nişte interese financiare teribile care, nu neapărat că îţi promovează un aliment care ar fi toxic, ci mai degrabă creează aceste curente opinie şi aceste semne de întrebare şi această anxietate, pentru că un om anxios este mult mai uşor de manipulat, este mult mai uşor de influenţat în alegeri şi atunci cu cât cineva încearcă să spună că aia e toxică, aia e nesănătos, cu atât noi ar trebui, ca atitudine constructivă, să ne retragem un pic spre propria noastră fiinţă şi să ne întrebăm ”dar ia stai un pic, eu cu mintea mea”, pentru că la capitolul ăsta pot să garantez...

Marius Tucă: Nu ştiu, asta cu mintea mea e... dacă n-ai informaţii e greu de... eu cu mintea mea.

Mihaela Bilic: Cu cât suntem mai informaţi la capitolul nutriţie s-a dovedit că este mai păgubos.

Marius Tucă: Vorbesc de câteva informaţii de bază.

Mihaela Bilic: Da şi de unde le iei? Ajută-mă pentru că am început să spun oamenilor din jur...

Marius Tucă: Le iau de la un om ca tine de exemplu. Şi mai sunt câteva exemple

Mihaela Bilic: Da, dar atunci sunt insuficientă ca informaţie pentru că de multe ori îmi dau seama că...

Marius Tucă: O mare vină ştii cine a avut? A avut-o media. Ştii de ce?

Mihaela Bilic: Ştiu. Şi în continuare...

Marius Tucă: În continuare. E o chestie atât de importantă ideea de alimentaţie şi de nutriţie că eu cred că la fiecare site, la fiecare publicaţie, la fiecare televiziune trebuie să existe un om specializat, dacă s-ar putea să fie medic nutriţionist cu atât mai mult. Poate sunt pretenţios.

Mihaela Bilic: Dar jurnalişti, că tu ştii mai bine jurnaliştii. 

Marius Tucă: Atât de multe fakenews-uri am văzut legate de nutriţie, aş putea să-ţi dau o sută de exemple.

Mihaela Bilic: Şi atunci îl întreb eu pe jurnalistul respectiv, este că nu ştiai că e un fakenews? Sau este că ai făcut-o cu bună ştiinţă? Sau din comoditate?

Marius Tucă: Cred că de cele mai multe ori au făcut-o din necunoştinţe, din comoditate, din faptul că nu s-au documentat sau din senzaţional pentru că se întâmplă şi asta. Şi noi o să dezvoltăm ideea de alimentaţie pentru că ne interesează şi chiar o să prezentăm, dacă s-ar putea la un moment dat, un fakenews în fiecare zi legat de alimentaţie.

Mihaela Bilic: Dar să se ştie că e fakenews.

Marius Tucă: Spunem de la început şi demonstrăm şi explicăm de ce şi aşa mai departe.

Mihaela Bilic: Asta e o idee bună.

Marius Tucă: Uite o chestiune. Pentru că veneau foarte mulţi redactori la mine cu informaţii din astea care la prima vedere nu păreau abracadabra, dar la o simplă cercetare, sunând un medic nutriţionist aflai adevărul despre informaţie dacă era adevărată sau falsă. Dar, întrebarea era ”de unde ai luat” ”de pe un site”, acum totul se ia de pe un site şi atunci e foarte greu. Prima idee de a dezvălui un fakenews este autoritatea asta este dacă vrei baza informaţiei, de unde a plecat.

Mihaela Bilic: Dar voi ca jurnalişti faceţi asta la şcoală. Cum anume se controlează...

Marius Tucă: Nu mai face nimeni asta, crede-mă, chestia din trei surse şi aşa mai departe.

Mihaela Bilic: Atunci e trist.

Marius Tucă: Unde rămăsesem.

Mihaela Bilic: La porc rămăsesem. De foarte multe ori le recomand jurnalistelor care se ocupă de partea asta de nutriţie şi de diete măcar să facă o încercare din a căuta prin motoare de căutare care să nu fie în limba română pentru că am mai constatat un lucru, şi aici suntem prin definiţie noi ca români extrem de comozi, da, şi de superficiali, asta e o trăsătură a noastră pe care trebuie să o vedem şi în bine şi în rău.

Marius Tucă: Sunt şi oameni formaţi care caută, care studiază, care cercetează. 

Mihaela Bilic: Dar la capitolul a da un search pe un altfel de motor de căutare decât în limba română simplifică atât de mult lucrurile.

Marius Tucă: Eu cred că găseşti răspunsurile şi în limba română să ştii.

Mihaela Bilic: Pentru că altfel, la limba română asta am văzut este suficient ca o televiziune sau ca un ziar...

Marius Tucă: E adevărat.

Mihaela Bilic: Şi apoi restul sunt doar reproduse.

Marius Tucă: Şi în funcţie de numărul de accesări aia este prima informaţie, ştim cu toţii chestia asta.

Vezi continuarea în Gândul!