Home » D:News » Unu din cinci bolnavi de cancer nu este angajat din cauza bolii

Unu din cinci bolnavi de cancer nu este angajat din cauza bolii

Unu din cinci bolnavi de cancer nu este angajat din cauza bolii
Publicat: 19.08.2019
20% dintre pacienţii din România care au cancer şi care şi-au dorit un loc de muncă au fost refuzaţi de către angajatori din cauza afecţiunii de care suferă, este concluzia unui studiu.

De asemenea, unu din trei pacienţi care îşi descoperă o formă de cancer în perioada în care lucrează amână cât poate de mult să-şi informeze angajatorul în acest sens. Teama de excluziune şi discriminare la locul de muncă îi face pe mulţi pacienţi oncologici să evite să vorbească public despre problema de sănătate cu care se confruntă.

Un sondaj realizat pe un grup reprezentativ de pacienţi care au trecut sau încă trec printr-un tratament împotriva cancerului arată că 30% dintre ei amână informarea angajatorului, temându-se de lipsa de înţelegere. De altfel, aproape 17% dintre cei chestionaţi spun că au decis, de comun acord cu angajatorul, să încheie colaborarea. În acelaşi timp însă, 6 din 100 de astfel de angajaţi se simt obligaţi să demisioneze, chiar dacă nu li se cere explicit acest lucru.

”Intenţionată sau nu, discriminarea la locul de muncă în cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice există. Pacientul care primeşte un astfel de diagnostic are nevoie de sprijin, nu doar de la personalul medical care îl tratează şi de la familie, ci şi de la colegi şi angajatori. Într-o perioadă atât de grea pentru el, când riscul de depresie este extrem de mare, acest pacient/angajat are nevoie să ştie că este în continuare valoros pentru companie şi că nu este definit de boala de care suferă. Cred că încă mai este mult de lucrat în ceea ce priveşte acceptarea la locul de muncă. De altfel, studiile arată că în aceste cazuri, colegii de la locul de muncă pot forma o reţea vitală de sprijin. Conversaţiile despre această afecţiune, faptul că păstrează legătura cu pacientul cât timp acesta lipseşte, toate pot avea un impact pozitiv în recuperarea fizică şi psihică a angajatului bolnav”, spune Alina Comănescu, preşedinte Asociaţia Sănătate pentru Comunitate într-un comunicat remis Descoperă.

Poziţii de muncă inferioare pentru pacienţii care şi-au încheiat tratamentul pentru cancer

Situaţia nu este cu mult mai bună nici pentru pacienţii care au încheiat tratamentul pentru cancer şi îşi doresc întoarcerea în câmpul muncii. Deşi 60% dintre ei îşi reiau activitatea la acelaşi angajator, peste 17% sunt trimişi pe un post inferior celui de pe care au plecat în momentul în care au început tratamentul pentru cancer. Sondajul mai arată şi că peste jumătate dintre pacienţii care au reuşit să se angajeze din nou nu consideră că au primit sprijin din partea angajatorului sau a colegilor de muncă. De un astfel de sprijin s-au bucurat doar aproximativ 30% dintre cei aflaţi în această situaţie. Dintre cei care nu şi-au reluat activitatea, deşi se află la o vârstă activă, aproape 10% nici nu au încercat să-şi găsească un loc de muncă tocmai de teama unui refuz, iar 25% încă se află în proces de căutare.

“Pacientul oncologic are nevoie de susţinere şi de înţelegere, dar în acelaşi timp nu trebuie să fie tratat diferit din cauza acestui diagnostic. Capacitatea de muncă este diminuată în anumite perioade ale tratamentului, este nevoie de concediu medical, însă etapele sunt bine determinate şi odată finalizat parcursul, cei mai mulţi dintre pacienţi îşi pot relua activitatea. De-a lungul timpului, oamenii ne-au împărtăşit experienţe variate, de la situaţii în care au primit suport necondiţionat şi pe o perioadă nedeterminată, până la nevoia de a renunţa la locul de muncă, refuz de angajare şi chiar adevărate conflicte între angajat şi angajator. Un pacient care beneficiază de sprijin şi are tot suportul familiei, al colegilor şi al prietenilor trece mai repede şi acceptă mai uşor momentul, ceea ce ne ajută şi pe noi în intenţia curativă a tratamentului“, consideră dr. Cristian Barbu, director medical al Centrului de Radioterapie MedEuropa.

60.000 de români mor din cauza cancerului anual

Diagnosticul de cancer i-a determinat şi pe aproximativ un sfert dintre cei care aveau o afacere proprie să o închidă, în condiţiile în care niciunul dintre ei nu a simţit că are sprijin din partea colaboratorilor din momentul diagnosticării.

Ultimele cifre oficiale la nivel european arată că în Europa se înregistrează 23,4% din cazurile de cancer din lume, această afecţiune fiind a doua cauză importantă de morbiditate şi deces în această zonă. În România, numărul estimat de cazuri noi în anul 2018 a fost de puţin peste 83.000, numărul estimat de decese pentru aceeaşi perioadă fiind de aproape 60.000.

Studiul a fost realizat pe aproape o sută de persoane, cu vârste cuprinse între 21 şi 66 de ani, în perioada octombrie 2018 – iulie 2019, sub coordonarea Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem