Home » D:News » Un patogen care  a făcut ravagii secolul trecut ar putea cauza din nou probleme

Un patogen care  a făcut ravagii secolul trecut ar putea cauza din nou probleme

Un patogen care  a făcut ravagii secolul trecut ar putea cauza din nou probleme
Cercetătorii explică faptul că au considerat că scarlatina a fost eradicată, dar după cum arată noile date nu mai este cazul. Credit foto: Pixabay
Publicat: 20.10.2020

Cercetătorii explică faptul că au considerat că scarlatina a fost eradicată, dar după cum arată noile date nu mai este cazul.

Scarlatina a fost principala cauză de deces pentru copiii din lumea occidentală, dar a fost aproape eradicată datorită evoluției medicinei din secolul al XX-lea. Aparent, apariția unor noi focarele în Marea Britanie și Asia de Nord-Est în ultimii ani sugerează că oamenii de știință au încă un drum lung de parcurs pentru a putea elimina complet această boală, notează Science Alert.

Cauza care duce la o reapariție a acestui agent patogen mortal este un mister, dar un nou studiu a descoperit indicii în genomul uneia dintre tulpinile bacteriene responsabile, care arată cât de complex poate fi arborele genealogic al bolilor infecțioase.

O evoluție îngrijorătoare

Specia din spatele bolii este streptococul grupului A sau Streptococcus pyogenes; un microb în formă de bilă care poate produce compuși toxici numiți superantigeni, capabili să facă ravagii în interiorul corpului, mai ales în cazul copiilor. Urmările unei infectări pot fi la fel de ușoare ca un caz inconfortabil de faringită sau o erupție cutanată sau la fel de severe ca un șoc toxic care determină cedarea organelor.

Odată cu apariția antibioticelor, focarele puteau fi ușor gestionate înainte de a scăpa de sub control. În anii 1940, boala era pe cale de a fi eliminată complet. Din nefericire, situația pare să se schimbe. „După 2011, extinderea globală a infecțiilor a devenit evidentă prin raportările unui al doilea focar în Marea Britanie, începând din 2014, iar acum am descoperit izolate de focar aici, în Australia”, spune Stephan Brouwer, biologul molecular al Universității din Queensland.

„Această reapariție globală a scarlatinei a provocat o creștere de peste cinci ori a ratei de îmbolnăvire și peste 600.000 de cazuri în întreaga lume”, mai adaugă cercetătorul.

Patogenii s-au „îmbunătățit” în doar câteva decenii

Conducând o echipă internațională de cercetători într-un studiu asupra genelor streptococice din grupa A, Brouwer a reușit să caracterizeze o varietate de superantigene produse de o anumită tulpină din nord-estul Asiei. Printre acestea se număra un superantigen care pare să ofere invadatorilor bacterieni o nouă metodă inteligentă de a se infiltra în interiorul celulelor gazdei, una care nu a mai fost văzută până acum în rândul bacteriilor.

Noutatea noului val de infectări implică faptul că aceste focare nu provin din aceleași tulpini de bacterii care au afectat comunitățile în secolele trecute. Mai degrabă, sunt populații strâns legate de streptococul grupului A, care au „învățat” o serie de comportamente și caracteristici care să le permită să infecteze mai eficient noi gazde. O modalitate prin care organismele similare pot evolua aceleași caracteristici, cum ar fi virulența avansată, este ca selecția naturală să regleze în mod independent  în același mod.

Alte studii au sugerat deja că această tulpină de bacterie a primit o mână de ajutor sub forma unei infecții proprii, una de la un tip de virus numit fag.„Toxinele ar fi fost transferate în bacterie atunci când a fost infectată de viruși care au purtat genele toxinei”, spune cercetătorul Mark Walker, de la Universitatea din Queensland.

Într-un proces cunoscut sub numele de transfer orizontal de gene, o genă care a evoluat într-un microb poate fi încorporată în genomul unui virus și modificată în ADN-ul unei noi gazde, creând un fel de clonă a originalului. Deși nu se limitează la bacterii, este o modalitate rapidă și la îndemână de adaptarea folosită de către microbilor unicelulari. Astfel de gene furate pot oferi agenților patogeni noi modalități de a intra în țesuturile gazdă sau de a rezista atacurilor chimice care altfel i-ar ține la distanță.În acest caz, a ajutat o tulpină mai puțin periculoasă a unor bacterii să dezvolte o „armă” care o face la fel de îngrijorătoare ca și vărul ei învins.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Citește și:

Un nou medicament ar putea să lupte cu succes împotriva celor mai periculoși patogeni

Cercetătorii au creat un material textil care poate ”respinge” patogenii

Cum ar putea răcelile de sezon să ne protejeze de infecția cu noul coronavirus

Toaletele pot ajuta la răspândirea bolilor

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?