Home » D:News » Un patogen care  a făcut ravagii secolul trecut ar putea cauza din nou probleme

Un patogen care  a făcut ravagii secolul trecut ar putea cauza din nou probleme

Adrian Popovici 10.20.2020
Un patogen care  a făcut ravagii secolul trecut ar putea cauza din nou probleme
Cercetătorii explică faptul că au considerat că scarlatina a fost eradicată, dar după cum arată noile date nu mai este cazul. Credit foto: Pixabay

Cercetătorii explică faptul că au considerat că scarlatina a fost eradicată, dar după cum arată noile date nu mai este cazul.

Scarlatina a fost principala cauză de deces pentru copiii din lumea occidentală, dar a fost aproape eradicată datorită evoluției medicinei din secolul al XX-lea. Aparent, apariția unor noi focarele în Marea Britanie și Asia de Nord-Est în ultimii ani sugerează că oamenii de știință au încă un drum lung de parcurs pentru a putea elimina complet această boală, notează Science Alert.

Cauza care duce la o reapariție a acestui agent patogen mortal este un mister, dar un nou studiu a descoperit indicii în genomul uneia dintre tulpinile bacteriene responsabile, care arată cât de complex poate fi arborele genealogic al bolilor infecțioase.

O evoluție îngrijorătoare

Specia din spatele bolii este streptococul grupului A sau Streptococcus pyogenes; un microb în formă de bilă care poate produce compuși toxici numiți superantigeni, capabili să facă ravagii în interiorul corpului, mai ales în cazul copiilor. Urmările unei infectări pot fi la fel de ușoare ca un caz inconfortabil de faringită sau o erupție cutanată sau la fel de severe ca un șoc toxic care determină cedarea organelor.

Odată cu apariția antibioticelor, focarele puteau fi ușor gestionate înainte de a scăpa de sub control. În anii 1940, boala era pe cale de a fi eliminată complet. Din nefericire, situația pare să se schimbe. „După 2011, extinderea globală a infecțiilor a devenit evidentă prin raportările unui al doilea focar în Marea Britanie, începând din 2014, iar acum am descoperit izolate de focar aici, în Australia”, spune Stephan Brouwer, biologul molecular al Universității din Queensland.

„Această reapariție globală a scarlatinei a provocat o creștere de peste cinci ori a ratei de îmbolnăvire și peste 600.000 de cazuri în întreaga lume”, mai adaugă cercetătorul.

Patogenii s-au „îmbunătățit” în doar câteva decenii

Conducând o echipă internațională de cercetători într-un studiu asupra genelor streptococice din grupa A, Brouwer a reușit să caracterizeze o varietate de superantigene produse de o anumită tulpină din nord-estul Asiei. Printre acestea se număra un superantigen care pare să ofere invadatorilor bacterieni o nouă metodă inteligentă de a se infiltra în interiorul celulelor gazdei, una care nu a mai fost văzută până acum în rândul bacteriilor.

Noutatea noului val de infectări implică faptul că aceste focare nu provin din aceleași tulpini de bacterii care au afectat comunitățile în secolele trecute. Mai degrabă, sunt populații strâns legate de streptococul grupului A, care au „învățat” o serie de comportamente și caracteristici care să le permită să infecteze mai eficient noi gazde. O modalitate prin care organismele similare pot evolua aceleași caracteristici, cum ar fi virulența avansată, este ca selecția naturală să regleze în mod independent  în același mod.

Alte studii au sugerat deja că această tulpină de bacterie a primit o mână de ajutor sub forma unei infecții proprii, una de la un tip de virus numit fag.„Toxinele ar fi fost transferate în bacterie atunci când a fost infectată de viruși care au purtat genele toxinei”, spune cercetătorul Mark Walker, de la Universitatea din Queensland.

Într-un proces cunoscut sub numele de transfer orizontal de gene, o genă care a evoluat într-un microb poate fi încorporată în genomul unui virus și modificată în ADN-ul unei noi gazde, creând un fel de clonă a originalului. Deși nu se limitează la bacterii, este o modalitate rapidă și la îndemână de adaptarea folosită de către microbilor unicelulari. Astfel de gene furate pot oferi agenților patogeni noi modalități de a intra în țesuturile gazdă sau de a rezista atacurilor chimice care altfel i-ar ține la distanță.În acest caz, a ajutat o tulpină mai puțin periculoasă a unor bacterii să dezvolte o „armă” care o face la fel de îngrijorătoare ca și vărul ei învins.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Citește și:

Un nou medicament ar putea să lupte cu succes împotriva celor mai periculoși patogeni

Cercetătorii au creat un material textil care poate ”respinge” patogenii

Cum ar putea răcelile de sezon să ne protejeze de infecția cu noul coronavirus

Toaletele pot ajuta la răspândirea bolilor

Cele mai noi articole
Primul Campionat Mondial și participarea României la intervenția regelui „microbist”, Carol al II-lea
Primul Campionat Mondial și participarea României la intervenția regelui „microbist”, Carol al II-lea
Telescopul Spațial Hubble se luptă pentru supraviețuire. Un computer din anii 1980 ar fi de vină
Telescopul Spațial Hubble se luptă pentru supraviețuire. Un computer din anii 1980 ar fi de vină
Ciupercile pot reduce riscul de cancer cu până la 45%. Câte ciuperci ar trebui să consumăm zilnic
Ciupercile pot reduce riscul de cancer cu până la 45%. Câte ciuperci ar trebui să consumăm zilnic
Arheologii israelieni au descoperit un ou vechi de 1.000 de ani, însă l-au spart din greșeală în laborator
Arheologii israelieni au descoperit un ou vechi de 1.000 de ani, însă l-au spart din greșeală în laborator
Fuziune între mărcile de smartphone-uri OnePlus și Oppo
Fuziune între mărcile de smartphone-uri OnePlus și Oppo
Campioni la vaccinare sunt românii cu vârsta între 60 și 69 de ani. La polul opus sunt tinerii
Campioni la vaccinare sunt românii cu vârsta între 60 și 69 de ani. La polul opus sunt tinerii
Faleza din Galați, cea mai lungă de pe malul Dunării, modernizată cu fonduri europene
Faleza din Galați, cea mai lungă de pe malul Dunării, modernizată cu fonduri europene
Petiție împotriva lui Jeff Bezos. Peste 14.000 de oameni nu vor ca fondatorul Blue Origin să se reîntoarcă pe Pământ
Petiție împotriva lui Jeff Bezos. Peste 14.000 de oameni nu vor ca fondatorul Blue Origin să se reîntoarcă pe Pământ
Palatul Brukenthal din Avrig, bijuteria în stil baroc de la poalele Munților Făgăraș
Palatul Brukenthal din Avrig, bijuteria în stil baroc de la poalele Munților Făgăraș
Misiune contracronometru. Căprioară căzută într-un canal de irigații, salvată de pompierii din Neamț
Misiune contracronometru. Căprioară căzută într-un canal de irigații, salvată de pompierii din Neamț
Un mare explorator ar fi putut avea sclavi negri. Abolirea acestui obicei s-a făcut cu mai puţin timp în urmă decât te-ai aştepta
Un mare explorator ar fi putut avea sclavi negri. Abolirea acestui obicei s-a făcut cu mai puţin timp în urmă decât ...
Câte zile libere mai au românii în 2021
Câte zile libere mai au românii în 2021
Medicul Valeriu Gheorghiță spune că varianta Delta va deveni dominantă: „Perspectiva unui nou val e clară”
Medicul Valeriu Gheorghiță spune că varianta Delta va deveni dominantă: „Perspectiva unui nou val e clară”
Un tezaur de monede din argint descoperit în Polonia ar fi făcut parte dintr-o răscumpărare uriașă plătită vikingilor
Un tezaur de monede din argint descoperit în Polonia ar fi făcut parte dintr-o răscumpărare uriașă plătită vikingilor
O „bestie bizară”, blocată în chihlimbar milioane de ani, este o reptilă cu adevărat neobișnuită
O „bestie bizară”, blocată în chihlimbar milioane de ani, este o reptilă cu adevărat neobișnuită
Un test de sânge poate dezvălui în doar 24 de ore dacă un tratament împotriva cancerului funcționează
Un test de sânge poate dezvălui în doar 24 de ore dacă un tratament împotriva cancerului funcționează
Zgura de furnal de la LIBERTY Galați, folosită la producerea de ciment cu amprentă redusă de carbon
Zgura de furnal de la LIBERTY Galați, folosită la producerea de ciment cu amprentă redusă de carbon
Ciclonii și Marea Neagră. Cât de intens va fi cel care va „lovi” în weekend
Ciclonii și Marea Neagră. Cât de intens va fi cel care va „lovi” în weekend