Ce își doresc angajații români după pandemie și cât de mulțumiți sunt de locul de muncă

38% din români își doresc să lucreze și de acasă, după criza Covid-19 și doar 43% din angajații români sunt mulțumiți de locul lor de muncă, arată un studiu realizat de Randstad Workmonitor în luna decembrie. Mulți vor să se întoarcă la birou sau într-un sistem hibrid, pentru a socializa mai mult.

Studiul Randstad Workmonitor din decembrie 2020 a arătat că peste jumătate din angajații din din România (54.38%) simt că sunt susținuți de angajatorul lor, mental și emoțional, în timpul pandemiei, față de media globală, de 71%, conform studiului.

• De ce este plictiseala mai sănătoasă decât am crede pentru copii?
• Cum va fi vremea în primele zile din 2026?

O diferență de peste 15% se remarcă între angajații români și cei din alte țări din Europa de Est în ce privește numărul celor care spun că au echipamentul și tehnologia pentru a face față digitalizării la serviciu (54,63% față de 70% în Europa de Est și 79% media globală).

Procentul celor mulțumiți de locul lor de muncă, mai scăzut în România

Procentul celor mulțumiți de locul lor de muncă este considerabil mai scăzut în România (43,50%), comparativ cu alte țări din această parte a Europei (75%).

Indexul de mobilitate (probabilitatea ca o persoană să se angajeze în altă companie, în următoarele șase luni) se menține relativ constant, în ultimii ani, cu o ușoară scădere în 2020. 22,75% dintre români spun că au căutat în 2020 noi oportunități profesionale, față de media declarată de forța de muncă din Europa de Est, de 29%. 20.3% dintre aceștia au schimbat efectiv serviciul, comparativ cu 23% din restul țărilor din regiune.

2021 va veni cu noutăți mai mult ca sigur

„Dinamica modului în care ne desfășurăm activitatea se schimbă de la o zi la alta. Cu siguranță 2021 va veni cu noutăți în ce privește felul în care angajații se raportează la locul lor de muncă. Studiul Randstad Workmonitor, efectuat la fiecare șase luni, este util în demersul companiilor de a menține un mediu de lucru sănătos și de a avea angajați implicați. Ținând cont de preferințele declarate ale acestora, ele pot începe deja să se pregătească pentru biroul viitorului și să își (re)definească propunerea de valoare ca angajatori”, spune Mihaela Maranca, Country Manager, Randstad România.

Studiul a mai arătat că pentru aproape 40% dintre angajații români a fost provocator să învețe noi abilități pentru a se adapta la lucrul în perioada pandemiei, procent aliniat cu media globală.

Puterea a trecut de la angajați la angajatori

Într-un singur an, puterea a trecut de la angajați la angajatori, care se află acum în situația de a alege dintr-o ofertă mai mare de forță de muncă. Cu toate acestea, aproape 50% din angajați consideră că, în perioada post-COVID, companiile vor avea dificultăți să găsească talentele potrivite.

Întrebați ce așteaptă de la organizația unde lucrează, după ce se încheie perioada Covid-19, 64% din respondenții din Europa de Est au numit pe primul loc siguranța locului de muncă.

Despre posibilitatea de a continua să lucreze separat de colegii pe care acum câteva luni îi vedeau zilnic, angajații intervievați spun că își doresc și timp petrecut la birou, atât pentru interacțiunile sociale, cât și pentru avantajul de a avea un spațiu de lucru unde să nu fie distrași.

Programul de lucru preferat de majoritatea respondenților

Nu în ultimul rând, sunt de luat în considerare beneficiile care îi așteaptă acolo, precum masa zilnică gratuită asigurată.

Programul de lucru hibrid, constând în împărțirea locației de lucru între domiciliu și birou, este preferat de majoritatea respondenților. În acest sens, 38% din români spun că își doresc să lucreze și de acasă, după criza COVID-19. O altă preferință care se evidențiază pentru etapa post-pandemie este programul de muncă flexibil.

Legat de dezvoltarea abilităților necesare pentru a avansa în carieră, cel mai scăzut procent este înregistrat de cei care consideră că aceasta este responsabilitatea lor și nu a angajatorului. Cu toate acestea, 84% din angajații din Europa de Est declară că au inițiativa învățării de noi competențe și sunt încrezători că au abilități transferabile, care contribuie la valoarea lor pe piața muncii.