Home » D:News » Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB

Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB

Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB
Sursa foto: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
Publicat: 03.02.2022

Cea mai veche fosilă a unui biban de mare din Europa a fost descoperită de o echipă de cercetători români de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

Cea mai veche fosilă a unui biban de mare din Europa a fost descrisă de o echipă de cercetători români de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), formată din dr. Ionuț Grădianu (UBB și Muzeul de Științele Naturii din Piatra Neamț), respectiv drd. Marian Bordeianu (UBB), respectiv prof. dr. Vlad Codrea (UBB).

„Specia Dicentrarchus oligocenicus veche de aproximativ 33 milioane de ani (Oligocen) a fost prezentată în luna ianuarie 2022 în prestigioasa revistă științifică „Historical Biology” (Taylor & Francis Group), fiind descoperită în sud-vestul României (Județul Vrancea), pe valea Pârâului Coza de către Marian Bordeianu”, transmite UBB într-un comunicat de presă.

Bibanul de mare, unul dintre peștii marini cu cea mai mare importanță economică

„Zona în discuție este pe cât de instructivă pe plan geologic, pe atât de pustie, arareori călcată de om. Numele speciei indică vârsta formațiunilor geologice de proveniență. Descoperirea se rezumă la un schelet aproximativ complet care se deosebește morfologic de toate speciile oligocene sau mai vechi deja cunoscute, dar care se aseamănă extrem de mult cu actualul lavrac. Fosila tip se află în colecția Muzeului de Paleontologie-Stratigrafie al UBB”, spun cercetătorii.

Cei trei specialiști din cadrul Laboratorului de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului al Universității Babeș-Bolyai, alături de Dr. Nicolae Trif (Muzeul Național Brukenthal din Sibiu) au mai prezentat, în anul 2018, o faună de pești fosili din aceeași regiune, cuprinzând șapte specii (un rechin și șase pești osoși), însă niciuna nu are valoarea sistematică a noii forme, nouă pentru știință. Această descoperire nu doar că îmbogățește zestrea paleontologică națională și internațională, dar constituie și un exemplu elocvent care arată că cercetările geologice și paleontologice din România pot ajunge la nivele înalte atunci când sunt bazate pe pasiune.

Lavracul sau bibanul de mare european este unul dintre peștii marini cu cea mai mare importanță economică care se găsește în crescătoriile din Europa. Acest pește migrator viețuiește în estuare, lagune și zone de coastă din jurul Mării Negre, Mării Mediterane și din zonele estice ale Oceanului Atlantic. De-a lungul timpului a fost intens studiat în vederea creșterii în scopuri comerciale, însă, până acum se cunoșteau foarte puține date despre strămoșii lor.

Redactia Descopera.ro
Redactia Descopera.ro
Descopera.ro este un portal de stiinta, tehnologie, natura si calatorii care isi propune sa fie cel mai mare site de popularizare a stiintelor si de cultura generala din Romania. Sub sloganul E LUMEA TA!, DESCOPERA.RO aduce zilnic ultimele stiri din cele mai fascinante domenii stiintifice, investigh... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu