Home » D:News » Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB

Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB

Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB
Sursa foto: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
Publicat: 03.02.2022

Cea mai veche fosilă a unui biban de mare din Europa a fost descoperită de o echipă de cercetători români de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

Cea mai veche fosilă a unui biban de mare din Europa a fost descrisă de o echipă de cercetători români de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), formată din dr. Ionuț Grădianu (UBB și Muzeul de Științele Naturii din Piatra Neamț), respectiv drd. Marian Bordeianu (UBB), respectiv prof. dr. Vlad Codrea (UBB).

„Specia Dicentrarchus oligocenicus veche de aproximativ 33 milioane de ani (Oligocen) a fost prezentată în luna ianuarie 2022 în prestigioasa revistă științifică „Historical Biology” (Taylor & Francis Group), fiind descoperită în sud-vestul României (Județul Vrancea), pe valea Pârâului Coza de către Marian Bordeianu”, transmite UBB într-un comunicat de presă.

Bibanul de mare, unul dintre peștii marini cu cea mai mare importanță economică

„Zona în discuție este pe cât de instructivă pe plan geologic, pe atât de pustie, arareori călcată de om. Numele speciei indică vârsta formațiunilor geologice de proveniență. Descoperirea se rezumă la un schelet aproximativ complet care se deosebește morfologic de toate speciile oligocene sau mai vechi deja cunoscute, dar care se aseamănă extrem de mult cu actualul lavrac. Fosila tip se află în colecția Muzeului de Paleontologie-Stratigrafie al UBB”, spun cercetătorii.

Cei trei specialiști din cadrul Laboratorului de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului al Universității Babeș-Bolyai, alături de Dr. Nicolae Trif (Muzeul Național Brukenthal din Sibiu) au mai prezentat, în anul 2018, o faună de pești fosili din aceeași regiune, cuprinzând șapte specii (un rechin și șase pești osoși), însă niciuna nu are valoarea sistematică a noii forme, nouă pentru știință. Această descoperire nu doar că îmbogățește zestrea paleontologică națională și internațională, dar constituie și un exemplu elocvent care arată că cercetările geologice și paleontologice din România pot ajunge la nivele înalte atunci când sunt bazate pe pasiune.

Lavracul sau bibanul de mare european este unul dintre peștii marini cu cea mai mare importanță economică care se găsește în crescătoriile din Europa. Acest pește migrator viețuiește în estuare, lagune și zone de coastă din jurul Mării Negre, Mării Mediterane și din zonele estice ale Oceanului Atlantic. De-a lungul timpului a fost intens studiat în vederea creșterii în scopuri comerciale, însă, până acum se cunoșteau foarte puține date despre strămoșii lor.

Redactia Descopera.ro
Redactia Descopera.ro
Descopera.ro este un portal de stiinta, tehnologie, natura si calatorii care isi propune sa fie cel mai mare site de popularizare a stiintelor si de cultura generala din Romania. Sub sloganul E LUMEA TA!, DESCOPERA.RO aduce zilnic ultimele stiri din cele mai fascinante domenii stiintifice, investigh... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem