De la reciclare la redistribuire: cum poate fi redus excesul de ambalaje și risipa alimentară

Aproximativ 70% din deșeurile de plastic generate în Marea Britanie provin din ambalaje, iar anual sunt aruncate aproximativ 9,5 milioane de tone de deșeuri alimentare. Supermarketurile, ca principale surse de aprovizionare cu alimente și produse de bază, joacă un rol crucial în gestionarea acestei probleme prin implicarea consumatorilor și revizuirea practicilor din industrie.

Deși reciclarea este esențială, eliminarea necesității de ambalaje încă de la început este un pas logic spre reducerea deșeurilor. Multe lanțuri de magazine și producători au început să elimine sau să reducă ambalajele inutile, utilizând alternative sustenabile. De exemplu, în cazul unor produse perisabile, cum ar fi castraveții, ambalajul din plastic contribuie la prelungirea duratei de viață.

• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman
• Marile companii de Inteligență Artificială sunt „mai puțin reglementate decât restaurantele”

Cu toate acestea, se caută soluții inovatoare pentru a menține prospețimea alimentelor fără a genera cantități mari de deșeuri din plastic. O altă inițiativă eficientă este eliminarea tăvilor din plastic pentru carnea tocată, reducând semnificativ utilizarea acestui material, potrivit The Guardian.

Alternarea tipurilor de ambalaje

Pentru ambalajele care nu pot fi eliminate complet, trecerea la materiale mai ușor de reciclat reprezintă o soluție viabilă. De exemplu, plasticul negru este dificil de reciclat din cauza tehnologiei actuale de sortare, care are dificultăți în a-l identifica pe benzile transportoare. Din acest motiv, multe companii au înlocuit plasticul negru cu nuanțe mai deschise, cum ar fi verde sau maro, care sunt mai ușor detectate de echipamentele de reciclare.

Un alt pas important este înlocuirea plasticului cu hârtie acolo unde este posibil. Deja, numeroase produse, precum cerealele și pastele, sunt ambalate în hârtie pentru a reduce impactul asupra mediului. Totuși, anumite produse, precum carnea sau lactatele, necesită în continuare ambalaje din plastic pentru a preveni contaminarea și pentru a prelungi termenul de valabilitate, reducând risipa alimentară.

În prezent, o mare parte din ambalaje sunt reciclabile, dar regulile privind colectarea și reciclarea variază de la o regiune la alta, ceea ce îngreunează eforturile consumatorilor și retailerilor de a implementa un sistem uniform.

Pentru a combate acest obstacol, unele supermarketuri au introdus puncte de colectare pentru materiale greu reciclabile, cum ar fi foliile de plastic și pungile pentru salate, care altfel ar ajunge la groapa de gunoi. Aceste inițiative contribuie la prevenirea poluării și transformarea deșeurilor în produse noi, cum ar fi jardiniere pentru școli.

Pe lângă reciclare, reutilizarea ambalajelor este o soluție și mai eficientă. Fundația Ellen MacArthur estimează că cel puțin 20% din ambalajele din plastic ar putea fi înlocuite cu sisteme reutilizabile. Acestea nu doar că reduc necesitatea producerii unor ambalaje noi, dar și consumul de energie folosit pentru reciclare.

Reducerea risipei alimentare este, de asemenea, prioritate

Pe lângă ambalaje, risipa alimentară este o altă problemă majoră care trebuie abordată. Factorii care contribuie la această problemă includ variațiile imprevizibile ale cererii consumatorilor, surplusurile cauzate de condițiile meteorologice favorabile și lipsa unor strategii eficiente de redistribuire a surplusului de produse.

O soluție importantă este donarea alimentelor care încă sunt sigure pentru consum către organizații de caritate și bănci de alimente, astfel încât acestea să ajungă la persoanele care au nevoie. De asemenea, hrana care nu mai este destinată consumului uman poate fi utilizată în hrănirea animalelor, evitând risipa.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Muzeul Pâinii, o călătorie de 6.000 de ani prin istoria celui mai iubit aliment al omenirii

Cum ne putem proteja stomacul atunci când luăm antibiotice – care sunt alimentele recomandate și cele interzise

O algă de apă dulce ar putea fi următorul superaliment care hrănește lumea

Cu cât alimentele pe bază de plante sunt mai diverse, cu atât microbiomul intestinal este mai fericit