În vreme ce nu există încă tratamente pentru demență, cercetările din domeniul neuroștiințelor pun un accent pe strategiile de prevenție și pe măsurile care pot întârzia instalarea sau agravarea simptomelor. Printre acestea, activitățile cognitive, precum rezolvarea de puzzle-uri, au atras un interes, fiind asociate cu beneficii atât la nivel cerebral, cât și psihologic.
„Aceasta este o afirmație foarte puternică. O formulare mai potrivită ar fi: puzzle-urile ajută la întârzierea apariției și agravării simptomelor demenței”, avertizează Roxi Carare, profesor de neuroanatomie clinică la University of Southampton.
Demența este un termen-umbrelă pentru afecțiuni care duc la declin cognitiv. Unele forme au fost asociate cu o eliminare deficitară a deșeurilor din creier, potrivit The Guardian.
„De fiecare dată când realizăm o sarcină, zona din creier responsabilă de acea activitate are nevoie de mai mult sânge. Acest lucru obligă vasele de sânge să se deschidă și să hrănească creierul. Când fac acest lucru, ajută și la curățare. Pentru ca ambele procese să funcționeze, pereții vaselor trebuie să fie flexibili”, explică Carare.
Factori precum predispoziția genetică, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul, dar și stilul de viață, precum fumatul și alimentația nesănătoasă, pot duce la rigidizarea pereților vaselor. După această modificare, creierul este mai puțin eficient atât în absorbția nutrienților, cât și în eliminarea toxinelor. Aici intervin puzzle-urile.
„Atunci când rezvolvi un puzzle, implici zone diferite ale creierului, adică vederea, asocierea, memoria. Acest lucru stimulează fluxul sanguin către acele regiuni, chiar și în vase ușor afectate, ceea ce ajută la menținerea funcțiilor”, spune Carare.
Beneficiile sunt și psihologice, în special pentru persoanele în vârstă. Puzzle-urile aduc un sentiment de realizare, ceea ce susține starea de bine, iar rezolvarea lor împreună cu alții poate diminua singurătatea, care, după cum subliniază Carare, „este un lucru teribil pentru bolile asociate vârstei”.
Totodată, stilul de viață joacă un rol în sănătatea creierului. Mișcarea regulată, o dietă nutritivă și activitățile care implică simultan mai multe părți ale creierului și interacțiunea socială, precum mersul pe jos cu un prieten, cursurile de dans sau vizitarea expozițiilor, vin cu beneficii.
Chiar și în cazul persoanelor cu predispoziție genetică la demență, aceste alegeri nu pot opri apariția bolii, dar pot influența evoluția ei.
„Simptomele pot apărea mai târziu comparativ cu cineva care nu face nimic din toate acestea”, afirmă Carare.
Obiceiurile zilnice care țin departe demența și declinul cognitiv
Cercetătorii au găsit o legătură între un sport popular și un risc crescut de demență
10 fapte mai puțin cunoscute despre demență
Persoanele cu demență trăiesc mai mult, arată un studiu global