Câți pași trebuie să facem pe zi pentru a încetini declinul Alzheimer?

Un nou studiu arată că doar 3.000-5.000 de pași pe zi pot întârzia declinul cognitiv la persoanele cu Alzheimer cu trei ani, iar între 5.000 și 7.500 de pași pot încetini degradarea cu până la șapte ani.

Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul Nature Medicine.

• Deutsche Welle, una dintre cele mai mari organizații media din Germania, declarată „indezirabilă” de către Rusia
• „Rușii nu își numără morții, dar numără fiecare dolar”, a transmis Volodimir Zelenski

„Concluzia încurajatoare este că chiar și puțină mișcare ajută”, a declarat Wai-Ying Wendy Yau, medic și cercetător în tulburări de memorie la Harvard Medical School și coautoare a studiului. Aceasta subliniază că nu este necesar pragul des invocat de 10.000 de pași zilnici, dificil de atins pentru mulți vârstnici.

Cercetătorii s-au concentrat pe acumularea a două proteine asociate cu Alzheimer

Studiul a monitorizat 296 de participanți cu vârste între 50 și 90 de ani, incluși în Harvard Aging Brain Study, pe o perioadă de până la 14 ani. Toți participanții nu prezentau simptome cognitive la începutul cercetării. Pe parcurs, aceștia au fost supuși unor teste cognitive și investigații imagistice ale creierului, purtând totodată pedometre pentru a le fi măsurată activitatea fizică.

Cercetătorii s-au concentrat pe acumularea a două proteine asociate cu Alzheimer: amiloid-beta și tau. Deși depozitele de amiloid-beta apar primele, declinul cognitiv este mai strâns corelat cu acumularea proteinei tau.

Rezultatele au arătat beneficii ale mișcării doar pentru participanții care aveau deja niveluri ridicate de amiloid-beta, deci risc crescut de Alzheimer. La aceștia, mersul pe jos a încetinit acumularea proteinei tau – mecanism considerat esențial în încetinirea declinului. Nivelurile de amiloid-beta au continuat însă să crească indiferent de numărul de pași.

Cea mai periculoasă combinație

La persoanele cu nivel scăzut de amiloid-beta, deci cu risc redus de Alzheimer, activitatea fizică nu a modificat evoluția cognitivă. În schimb, combinația de sedentarism și nivel ridicat de amiloid-beta s-a dovedit a fi cea mai periculoasă.

„Aceștia sunt cei mai predispuși să se confrunte cu un declin în timp și reprezintă grupul în care intervențiile pentru combaterea sedentarismului pot avea cel mai mare impact”, a explicat Jasmeer Chhatwal, coautor al studiului.

Specialiștii spun că studiul oferă primele indicii clare privind felul în care mișcarea influențează mecanismele biologice ale Alzheimerului, sugerând că efectul protector se datorează încetinirii acumulării proteinei tau.

Recomandarea cercetătorilor este că vârstnicii, în special cei aflați în grupele de risc, ar trebui încurajați să își crească gradual activitatea fizică — chiar și câteva mii de pași pe zi pot face diferența.