Home » D:News » Cercetătorii brazilieni au făcut o descoperire importantă în lupta cu unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer

Cercetătorii brazilieni au făcut o descoperire importantă în lupta cu unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer

Cercetătorii brazilieni au făcut o descoperire importantă în lupta cu unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 31.01.2026

Cercetătorii brazilieni au făcut un pas important în înțelegerea comportamentului unuia dintre cele mai agresive tipuri de cancer. O proteină specifică și răspândirea precoce a tumorii în sistemul nervos ar putea fi cauza ratei extrem de ridicate de mortalitate în cazul cancerului pancreatic.

Rezultatele, publicate în revista Molecular and Cellular Endocrinology, ar putea deschide noi perspective pentru oncologia de precizie, citează Origo.

Cancerul pancreatic este unul dintre cele mai temute diagnostice oncologice la nivel mondial. Conform statisticilor, rata sa de mortalitate este alarmant de apropiată de rata de incidență.

Rata de supraviețuire pentru cancerul pancreatic

Aproximativ 510.000 de cazuri noi sunt înregistrate la nivel global în fiecare an. Din păcate, aproape la fel de mulți pacienți își pierd viața din cauza acestei boli.

Rata de supraviețuire pentru cancerul pancreatic este în prezent extrem de scăzută: doar 10% dintre pacienți supraviețuiesc mai mult de cinci ani după diagnosticare.

Cercetătorii au examinat nu numai celulele canceroase în sine, ci și țesutul de susținere care înconjoară tumora, cunoscut sub numele de stroma.

Folosind tehnologie de ultimă generație pentru a analiza activitatea a mii de gene în 24 de probe diferite, ei au făcut o descoperire surprinzătoare: mediul tumoral nu este o victimă pasivă, ci un participant activ la progresia bolii.

Elementele cheie sunt celulele în formă de stea ale pancreasului, care produc cantități mari dintr-o substanță specială numită proteina periostein. Proteina periostein este capabilă să transforme fundamental structura dintre celule, care formează în mod normal scheletul țesuturilor. Potrivit lui Helder Nakaya, cercetătorul principal, celulele tumorale au nevoie de această remodelare: periosteinul le „pregătește terenul”, permițând celulelor canceroase să se deplaseze și să se răspândească cu ușurință prin țesuturi.

Una dintre cele mai importante descoperiri ale cercetării

Una dintre cele mai importante descoperiri ale cercetării se referă la calea de răspândire a tumorii. Agresivitatea tumorii este strâns legată de invazia perineurală. Asta înseamnă că celulele canceroase pătrund în nervi și se deplasează de-a lungul acestora. În mediul tisular remodelat, nervii servesc ca adevărate autostrăzi pentru dezvoltarea rapidă a metastazelor tumorale.

Descoperirea oferă și o explicație directă pentru durerea chinuitoare asociată cu boala. Ce este și mai îngrijorător este faptul că, la mai mult de jumătate dintre pacienți, această răspândire la sistemul nervos are loc în stadiile incipiente ale bolii.

„Din păcate, această invazie este adesea descoperită doar ulterior, în timpul examinării microscopice a probei chirurgicale, când răul a fost deja făcut”, explică dr. Uson.

În timpul transformării țesutului, în jurul tumorii se formează un strat extrem de dur, asemănător unei cicatrici. Această coajă întărită acționează ca o barieră fizică pentru medicamente.

Eficacitatea medicamentelor chimioterapice și a imunoterapiei este drastic redusă, deoarece acești agenți sunt pur și simplu incapabili să pătrundă în această „fortăreață” densă de țesut.

Cauza problemei și o posibilă soluție

Cu toate acestea, descoperirea cercetătorilor brazilieni nu numai că a dezvăluit cauza problemei, dar a sugerat și o posibilă soluție.

Dacă proteina periostină este cheia răspândirii și protecției tumorii, atunci eliminarea acesteia ar putea face cancerul vulnerabil.

Dacă vor reuși să blocheze funcția periostinei sau să distrugă celulele în formă de stea care o produc, ar putea împiedica tumora să-și „construiască o cale” și să reducă șansa de metastază.

Deși în prezent nu există un medicament specific pentru blocarea periostinei în cazul cancerului pancreatic, sunt deja în curs studii clinice cu anticorpi similari pentru alte tipuri de tumori.

Potrivit dr. Nakaya, în viitor, pacienții vor fi tratați pe baza modificărilor genomice și moleculare. Acest lucru ar putea reprezenta un progres semnificativ în tratamentul cancerului pancreatic. Ar putea trata și alte tumori care se răspândesc prin mecanisme similare. De exemplu, cancerul intestinal sau cancerul de sân.

Redactia Descopera.ro
Redactia Descopera.ro
Descopera.ro este un portal de stiinta, tehnologie, natura si calatorii care isi propune sa fie cel mai mare site de popularizare a stiintelor si de cultura generala din Romania. Sub sloganul E LUMEA TA!, DESCOPERA.RO aduce zilnic ultimele stiri din cele mai fascinante domenii stiintifice, investigh... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Putere, stres și decizii fatale: oamenii din spatele Primului Război Mondial
Putere, stres și decizii fatale: oamenii din spatele Primului Război Mondial
Cine a inventat parola? De la santinelele Romei antice la conturile de internet
Cine a inventat parola? De la santinelele Romei antice la conturile de internet
Cum ajungem să ne sabotăm singuri? Când scenariile din mintea noastră încep să pară realitate
Cum ajungem să ne sabotăm singuri? Când scenariile din mintea noastră încep să pară realitate
Zile de cumpănă pentru România. Mărturia unui diplomat francez
Zile de cumpănă pentru România. Mărturia unui diplomat francez
Scoția vrea un nou referendum pentru desprinderea de Regatul Unit
Scoția vrea un nou referendum pentru desprinderea de Regatul Unit
Un colier excepțional cu diamante, care a aparținut familiei regale egiptene, a fost furat dintr-un muzeu
Un colier excepțional cu diamante, care a aparținut familiei regale egiptene, a fost furat dintr-un muzeu
Unde plecăm în septembrie? Cele mai ieftine destinații pentru o escapadă de sfârșit de vară
Unde plecăm în septembrie? Cele mai ieftine destinații pentru o escapadă de sfârșit de vară
O nouă terapie a avut rezultate promițătoare în testele de laborator și pe animale
O nouă terapie a avut rezultate promițătoare în testele de laborator și pe animale
Un mit despre viața de cuplu tocmai a fost demontat! Ce au descoperit oamenii de știință?
Un mit despre viața de cuplu tocmai a fost demontat! Ce au descoperit oamenii de știință?
Fenomen ciudat în Africa de Sud: mii de sardine moarte au fost găsite pe plaje
Fenomen ciudat în Africa de Sud: mii de sardine moarte au fost găsite pe plaje
Animalele sălbatice sunt deranjate de oameni, dezvăluie un studiu
Animalele sălbatice sunt deranjate de oameni, dezvăluie un studiu
Un papirus carbonizat din Herculaneum a fost citit fără să fie desfăcut. Tehnologia care deschide biblioteca pierdută a Antichității
Un papirus carbonizat din Herculaneum a fost citit fără să fie desfăcut. Tehnologia care deschide biblioteca pierdută ...
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze