Mit sau adevăr: este aspirina necesară după infarct?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un medicament utilizat pentru prevenirea cheagurilor de sânge după un infarct nu oferă, administrat singur, aceeași protecție ca tratamentul care combină două medicamente antiagregante, arată un studiu amplu realizat în Japonia. Rezultatele au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Cardiologie din 2026 și publicate simultan în New England Journal of Medicine.

Studiul PREMIUM a urmărit 2.280 de pacienți care suferiseră un infarct miocardic sever, în care o arteră a inimii este blocată și este necesară redeschiderea ei printr-o procedură numită angioplastie coronariană.

După această intervenție, pacienții primesc medicamente care împiedică formarea cheagurilor de sânge și reduc riscul ca artera tratată să se blocheze din nou. În mod obișnuit, tratamentul include două medicamente: aspirină și prasugrel, acesta din urmă împiedicând trombocitele să se lipească între ele și să formeze cheaguri.

Cercetătorii au vrut să afle dacă prasugrelul administrat singur, fără aspirină, poate oferi aceeași protecție. Pacienții au fost împărțiți în două grupuri: unul a primit doar prasugrel, iar celălalt prasugrel împreună cu aspirină.

După un an, decesul, un nou infarct sau un accident vascular cerebral au apărut la 11% dintre pacienții care au primit doar prasugrel, comparativ cu 8,5% dintre cei tratați cu ambele medicamente. Astfel, prasugrelul administrat singur nu a reușit să demonstreze că oferă o protecție comparabilă cu terapia combinată.

Tratamentul cu un singur medicament a avut însă un avantaj: pacienții au prezentat mai puține hemoragii severe. Sângerările majore au apărut la 5,6% dintre cei care au primit prasugrel singur, față de 8,4% în cazul terapiei cu prasugrel și aspirină.

Rezultatele sugerează, așadar, că renunțarea la aspirină imediat după infarct poate crește riscul unor probleme cardiovasculare, chiar dacă reduce riscul de sângerare.

„Aceste rezultate nu susțin administrarea prasugrelului ca monoterapie încă din momentul intervenției pentru infarctul miocardic”, a declarat dr. Gaku Nakazawa, cercetătorul principal al studiului, potrivit MedicalXpress.

Concluzia sa este că terapia cu două medicamente pare să fie necesară cel puțin în prima lună după intervenție. Durata optimă a tratamentului combinat rămâne însă o întrebare la care cercetătorii trebuie să răspundă prin studii suplimentare.

Important, rezultatele nu înseamnă că pacienții ar trebui să își modifice singuri tratamentul antiagregant. Decizia privind durata terapiei trebuie luată de medic, în funcție de riscul de formare a cheagurilor și de cel de sângerare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce este și cum apare boala care „imită” infarctul?

Studiu: Mușchii puternici ai pieptului și spatelui pot reduce riscul de infarct și deces prematur

De ce oamenii care se culcă mai târziu au un risc mai mare de infarct sau AVC?

Cercetătorii confirmă: Există o legătură clară între poluarea aerului și infarct