Revolutie egalitarista inca din Pleistocen?

Aceste societati s-au ivit prin eforturi intense, dar originea lor a avut implicatii capitale pentru umanitate. Membrii unui grup formau coalitii si aliante care le permiteau sa-si intensifice dominatia si accesul la imperechere sau la alte resurse. Aliantele sunt intalnite in special la maimutele mari. Aacestea au viata sociala intensa, fiind implicate constant in activitati de factura politica in grup, asa cum este descris in “Politicile cimpanzeilor”, a lui Frans de Waal.

In ciuda acestui lucru, societatile maimutelor mari sunt structurate ierarhic, fiecare animal ocupand un loc bine stabilit in dominatia grupului. O functie principala a coalitiilor la maimute, este sa mentina sau sa schimbe ordinea acestei ierarhii. Totusi, cand un mascul alfa este bine “inscaunat”, el poate intimida orice coalitie ostila, sau chiar intreaga comunitate de primate. In contrapartida, societatile animalelor de vanatoare, sunt adesea egalitariste. De cele mai multe ori, toti actorii politici ai acestor grupuri isi exercita in mod egal dominatia. Unii antropologi contrazic insa ideea ca in societatile egalitariste piramida puterii este intoarsa, iar subordonatii au posibilitatea sa isi exprime dominarea asupra indivizilor-alfa, prin crearea unor aliante politice de grup.

• Cel mai nou film al lui James Cameron este lider în box office-ul mondial
• Opțiune de taxare mai ieftină pentru călătorii scurte, introdusă în Bulgaria din 2026

Cum a evoluat totusi omul modern la sistemul ierarhic atat de bine stabilit? Unii biologi evolutionisti teoretizeaza ca, la un anumit punct in Pleistocen, oamenii au atins un nivel al dominarii, care a transformat dramatic peisajul selectiei naturale. In locul traditionalelor “forte ostile ale naturii”, interactiunile competitive dintre membrii aceluiasi grup au devenit factorul dominant al evolutiei. Potrivit acestei optici, inca foarte controversata, cunoscuta sub denumirea de “creier social” sau “inteligenta Machiavelica”, mai multi indivizi inteligenti au reusit sa profite de pe urma altor membri din grupul lor, dobandind statut social mai inalt si lasand in urma lor mai multi urmasi care au mostenit genele unui creier mai mare si mai inteligent.

Ca rezultat al acestui process de departajare, dimensiunile medii ale creierului si inteligenta au crescut de-a lungul evolutiei umane in istorie.

Sursa: Sciencedaily