Home » D:News » Suntem pe urmele extraterestrilor de peste 150 de ani

Suntem pe urmele extraterestrilor de peste 150 de ani

Publicat: 02.02.2009
Suntem pe urmele extraterestrilor de peste 150 de ani
Dorinta de a contacta prezumptivele forme inteligente de viata de pe alte planete este cu mult mai veche decat „Isteria OZN” starnita in secolul al XX-lea si decat primul mesaj radio trimis catre extraterestrii in 1974, anunta MSNBC News.

Chiar daca vechii greci dezbateau posibilitatea existentei fiintelor extraterestre inca de acum peste doua milenii, o astfel de idee nu a capatat amploare decat in momentul in care oamenii de stiinta au inteles ca planetele sistemului solar se invart in jurul Soarelui. „Odata ce am realizat acest lucru, nu a fost greu de imaginat ca si celelalte planete pot fi asemenea Pamantului”, afirma Steven Dick, unul dintre istoricii NASA.

Ideea a inflorit inca din secolul al XVII-lea, atunci cand a fost lansata in premiera teoria „pluralitatii de lumi”, unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai acesteia fiind Bernard le Bovier de Fontenelle, autorul studiului „Conversatie asupra pluralitatii lumilor”din 1686. Si totusi, in ciuda interesului starnit de lucrarea francezului, decizia de a contacta aceste lumi a fost amanata cu peste 100 de ani.

Poate cel mai cunoscut dintre promotorii acestei propuneri a fost matematicianul german Carl Friedrich Gauss cel care, in 1820, propunea reflectarea razelor solare pe planetele din jurului Terrei cu ajutorul unui aparat pe care el insusi il proiectase, heliotropul. Tot el este creditat cu ideea defrisarii in forma de triunghi a unor uriase suprafete impadurite din Siberia si cultivarea acestora cu grau, totul pentru a indica prezenta noastra posibililor vizitatori extraterestri. 20 de ani mai tarziu, astronomul Joseph von Littrow a propus o idee asemanatoare. Acesta sustinea, nici mai mult, nici mai putin, decat saparea unui urias canal triunghiular, lung de aproape 30 de kilometri, care sa fie umplut sistematic cu kerosen si care sa fie aprins in fiecare noapte pentru a demonstra prezenta unor forme inteligente de viata pe Terra celor care fi fost interesati sa le descopere.

In 1869, inventatorul francez Charles Cros si-a imaginat o serie de oglinzi parabolice care sa transmita semnale luminoase, prin intermediul lampilor electrice, catre celelalte planete ale sistemului solar, si asta in timp ce statisticianul britanic, Francis Galton, propunea, trei decenii mai tarziu, folosirea unui cod radio asemanator codului Morse.

„Cat de eficiente ar fi fost aceste semnale? Depinde de cat ar investi extraterestrii in propriilor lor telescoape”, sustine Seth Shostack, unul dintre cercetatorii Institutului SETI. „In 1901, Nikola Tesla anunta receptarea unui semnal misterios, posibil de pe Marte, prin intermediul uriasului sau transmitator din Colorado Springs. 19 ani mai tarziu, Guglielmo Marconi le declara reporterilor ca a detectat un semnal radio din spatiul extraterestru. Astfel de opinii nu puteau fi trecute cu vederea”, continua Shostack.

De abia in 1974, primul mesaj terestru catre o posibila lume extraterestra a fost transmis, folosind uriasul telescop de la Arecibo. Oamenii de stiinta inca asteapta raspunsul.

Sursa: MSNBC

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care sunt cele mai bune zile și cele mai bune intervale orare pentru a cumpăra un bilet de avion?
Care sunt cele mai bune zile și cele mai bune intervale orare pentru a cumpăra un bilet de avion?
Populația unuia dintre cele mai mari orașe din lume a scăzut pentru prima dată în ultimii 19 ani
Populația unuia dintre cele mai mari orașe din lume a scăzut pentru prima dată în ultimii 19 ani
O galaxie s-a dovedit a fi altceva după ce astronomii au observat o activitate unică în nucleul său
O galaxie s-a dovedit a fi altceva după ce astronomii au observat o activitate unică în nucleul său
Trilobiții aveau un al treilea ochi ascuns, arată noi fosile
Trilobiții aveau un al treilea ochi ascuns, arată noi fosile
O navă-mamă extraterestră s-ar putea ascunde în Sistemul Solar, spune un oficial de la Pentagon
O navă-mamă extraterestră s-ar putea ascunde în Sistemul Solar, spune un oficial de la Pentagon
Ar fi fost găsită cea mai veche dovadă a impactului unui meteorit pe Pământ
Ar fi fost găsită cea mai veche dovadă a impactului unui meteorit pe Pământ
Cea mai gravă boală a vertebratelor amenință amfibienii din Africa
Cea mai gravă boală a vertebratelor amenință amfibienii din Africa
Vulturii dispăruți din „Stăpânul inelelor” aveau o anvergură a aripilor de trei metri
Vulturii dispăruți din „Stăpânul inelelor” aveau o anvergură a aripilor de trei metri
Zgomotul produs de trafic crește hipertensiunea arterială
Zgomotul produs de trafic crește hipertensiunea arterială
Descifrarea fotosintezei ar putea duce la noi moduri de a obține energie regenerabilă
Descifrarea fotosintezei ar putea duce la noi moduri de a obține energie regenerabilă
Oceanul uriaș de sub picioarele noastre. Cât de mare este rezervorul din interiorul Pământului?
Oceanul uriaș de sub picioarele noastre. Cât de mare este rezervorul din interiorul Pământului?
Cheia pentru a evita demența nu este un secret, spune o neurocercetătoare
Cheia pentru a evita demența nu este un secret, spune o neurocercetătoare
Cine a inventat toaleta?
Cine a inventat toaleta?
Un asteroid „distrugător de orașe” trece în acest weekend între Pământ și Lună
Un asteroid „distrugător de orașe” trece în acest weekend între Pământ și Lună
Vincent van Gogh: „Prin picturile mele vreau să transmit ceva mângâietor, la fel cum muzica aduce mângâiere”
Vincent van Gogh: „Prin picturile mele vreau să transmit ceva mângâietor, la fel cum muzica aduce mângâiere”
ORA PĂMÂNTULUI 2023. Stingem lumina într-un moment critic pentru casa noastră
ORA PĂMÂNTULUI 2023. Stingem lumina într-un moment critic pentru casa noastră
Ora de vară 2023. România schimbă ora în acest weekend
Ora de vară 2023. România schimbă ora în acest weekend
Mai mult magneziu înseamnă o mai bună sănătate a creierului, arată un studiu australian
Mai mult magneziu înseamnă o mai bună sănătate a creierului, arată un studiu australian