Prima pagină D:News

Alzheimer si gimnastica mintii

Redactia Descopera.ro | 03.18.2009 | ● Vizualizări: 1492
Gimnastica mintii     Alzheimer, + zoom
Galerie foto (1)

Ne paste dementa, avertizeaza mai multe cercetari medicale recente, efectuate la Clinica Ma yo din Rochester, Minnesota, la Centrul Medical al Universitatii Columbia, la Centrul Medical „Montefiore" din New York. Imaginea batranilor frumosi si intelepti (de unde sugestia: cine n-are sa si-i cumpere) pe care ni i-a cultivat o anume literatura poporanista tinde sa fie contrazisa, chiar anihilata de studiile acestea, care constata in ce masura e afectata varsta a treia de diverse tulburari de memorie, punand in evidenta procesul in sine si factorii sai agravanti.

Fara indoiala, nu toata lumea care imbatraneste face boala lui Alzheimer, dar la nivelul populatiei americane procentul acestei forme gravisime de senilitate da cifre impresionante: cinci milioane, raportat la cele 28 de milioane cat se apreciaza ca ar fi totalul bolnavilor respectivi pe intregul glob. Explicatia acestui procent substantial trebuie cautata in faptul ca lumea civilizata ofera cetatenilor sai o speranta de viata mult crescuta fata de cele din alte parti ale planetei. Societatea occidentala este, in consecinta, mai bogata inclusiv in batrani decat lumea in curs de dezvoltare. Bolile varstei a treia devin astfel mai evidente si mai bine reprezentate ca numar de cazuri decat in conditiile unor societati unde omul obisnuit nu prea ajunge sa imbatraneasca la fel de mult.

Pana la Alzheimer, exista insa forme de degenerare intelectuala premergatoare amintitei supravietuiri sub aspect de leguma. Se ivesc pe traseu o serie de afectiuni cognitive mai usoare, cu care se poate convietui, dar asta nu inseamna ca ele ar fi mai putin neplacute si mai putin alarmante pentru persoanele atinse de ele si pentru cei din jur. Dezordinile din memorie, amneziile nu bucura pe nimeni. Din pacate, ele apar frecvent la varsta a treia, iar medicii vad aici o faza de tranzitie intre imbatranirea de tip „sanatos" si dementa. Aceasta faza „pre-dementiala" presupune mai mult decat simplele momente de uitare, de confuzie episodica in gandire sau in limbaj. Cu trecerea timpului, celulele nervoase din creier incep sa fie distruse intr-un numar din ce in ce mai important, inlocuite de proteine alterate, acumulate sub forma de placi. Iar cercetarile de care aminteam la inceput nu fac altceva decat sa confirme cu autoritatea lor stiintifica existenta, ca si amploarea fenomenului, studiindu-i evolutia si tragand unele concluzii alarmante pe seama lui. Pentru a fi semnificative, asemenea studii includ in mod obligatoriu conditia duratei si nu e de mirare ca experimentul desfasurat la Centrul Medical al Universitatii Columbia dateaza de la inceputul anilor ’90. Aproape o mie de persoane cu varsta de peste 65 de ani, prezentand factori de risc in privinta bolilor de inima, au fost luate in evidenta atunci. Examinat periodic din punct de vedere fizic, neurologic si ca performanta a memoriei, grupul amintit a produs dupa sase ani 334 de cazuri de tulburari de memorie, unele mai usoare, insa in 160 de situatii aceste tulburari erau combinate cu diverse forme de amnezie, pregatind, dupa toate probabilitatile, starea dementiala de mai tarziu. 24% dintre cei studiati aveau diabet, incat nu intamplator degenerarile organice produse de boala aceasta incep sa fie legate tot mai strans si de tulburarile de memorie. Observatiile facute pe pacientii Clinicii Mayo din Minnesota conduc in acelasi sens.

Citeste continuarea articolului pe Ziarul de Duminica



CITESTE SI: