Home » D:News » Promenada pe Podul Mogosoaiei – Calea Victoriei

Promenada pe Podul Mogosoaiei – Calea Victoriei

Promenada pe Podul Mogosoaiei – Calea Victoriei
Publicat: 16.03.2010
Fundatia Calea Victoriei va invita sambata, 20 martie, ora 11.00, la o plimbare pe locurile pe unde trecea, demult, Podul Mogosoaiei. Ne va insoti, in aceasta expeditie, istoricul Adrian Majuru.

Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi strazi ale
Bucurestilor. Ea a devenit in cursul secolului al XIX-lea un Corso
al orasului modern, cu magazine de lux, cafenele, palate
somptuoase, teatre de varieteu, muzee, cazinouri, hoteluri,
restaurante, cofetarii, reprezentante ale unor firme si banci, mai
rar parcuri si locuinte particulare. Calea Victoriei a mai insemnat
resedinta regilor Romaniei, astazi Muzeul National de Arta alaturi
de institutii publice de prim rang, ridicate dupa 1860 precum
Fundatia Culturala Regele Carol I (astazi Biblioteca Centrala
Universitara) si Ateneul Roman. A fost insa un vechi drum
comercial in evul mediu. Potrivit legendei, la capatul sudic al
drumului isi avea resedinta familia boierului Mogos, care se
folosea de acest drum pentru a ajunge la intinsul sau domeniu din
afara orasului, care-i poarta numele si astazi: Mogosoaia. Acest
lucru se intampla in secolul al XVII-lea. Catre finalul acestui
secol, domeniul familei Mogos intra, prin casatorie, in posesia
principelui Constantin Brancoveanu. Palatul de la Mogosoaia, pe
care Brancoveanu l-a ridicat in timpul domniei sale (1688-1714), a
fost resedinta de vara a principelui si a fost conectat cu
Bucurestiul prin podul Mogosoaiei, amenajat cu acest prilej. De
fapt indreptat caci era foarte sinuos si ocoloea intinse curti
boieresti.
De la aceasta resedinta principara, demult pierduta, s-a aflat
locul numit „Capul Podului Mogosoaiei”. Aici se afla astazi
ansamblul numit „Blocul Gioconda” ridicat in preajma primului
razboi mondial pentru a fi Senatul Romaniei si finalizat dupa
marele razboi ca ansamblu de locuinte. Acesta este punctul de
plecare al promenadei noastre, de la Piata Senatului la Piata
Regala. Vom incerca sa reconstituim povestea caselor, locurilor si
a oamenilor care le-au animat odinioara.

Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti
si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor
carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau
periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti.
Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In
sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban.
Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la
romani (Compania, 2006), Familia Minovici – univers spiritual
(Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101
texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile
„Antropologia urbana” si „Periferii nocturne” la Editura Paralela
45.

Intilnire: Palatul Postelor (Muzeul National de Istoriei), ora
11:00
Taxa participare: 30 ron -adulti/ 25 ron – elevi, studenti
Data: 20 martie – Inscrieri la [email protected]

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic