Home » D:News » Bacteriile ajută la restaurarea operelor de artă

Bacteriile ajută la restaurarea operelor de artă

Bacteriile ajută la restaurarea operelor de artă
Publicat: 13.06.2011
Majoritatatea oamenilor, în momentul în care aud cuvântul bacterie, se gândesc fie la micro-organisme neplăcute cu care ne luptăm zilnic prin dezinfectarea spaţiului din jurul nostru, fie, în cel mai bun caz, la acele bacterii "bune" pe care doctorii ni le recomandă pentru întreţinerea sistemului digestiv. Dar cine s-ar fi gândit că bacteriie ar putea fi folosite pentru restaurarea operelor de artă?

Restauratori din Spania şi Italia au demonstrat cum operele de
artă pot fi curăţate rapid şi atent, cu ajutorul bacteriilor.

Până acum, metodele de restaurare includeau tratarea cu
substanţe chimice agresive sau eroziunea suprafeţei prin mijloace
mecanice, care puteau duce la deteriorare.

Colaborarea specialiştilor de la Institutul de Restaurare a
Patrimoniului (IRP) din cadrul Universităţii din Valencia, cu cei
care au restaurat picturile din Camposanto di Pisa, a început
atunci când cei de la IRP au încercat să restaureze picturile
murale din Biserica Santos Juanes. Aceste picturi au fost distruse
aproape în totalitate într-un incendiu din 1936, pentru ca apoi să
sufere o restaurare proastă în 1960. Cei de la IRP au încercat să
refacă picturile prin tehnici în urma cărora rămâneau fluorescenţe
saline, cruste albe prezente pe picturi, cauzate de acumularea
sărurilor cristalizate şi a unui lipici gelationos. Pentru a
investiga alte opţiuni, cercetătorii de la IRP au mers în Italia
pentru a afla mai multe despre munca de pionierat desfăşurată la
Camposanto di Pisa.

Sub îndrumarea microbiologului Gainluiggi Colalucci,
restauratorii de aici foloseau bacterii pentru a înlătura adezivul
întărit. Aceste bacterii sunt de tip Pseudomonas. Ele se hrănesc cu
eflorescenţe saline din arcadele în care se află picturile, şi
unde, în general, se adăpostesc porumbeii.

Mulţumită colaborării dintre cele 2 ţări, restauratorii au fost
capabili de a împărtaşi cele mai bune practici şi de a afla cum
funcţionează acestea pe diferite tipuri de pictură.

Deşi italienii foloseau vată pentru a aplica bacteriile,
spaniolii au dezvoltat o metodă proprie: un gel care acţionează pe
suprafaţă şi care împiedică umiditatea să pătrundă în material.
Pentru că această bacterie acţionează doar în zone umede, gelul
este lăsat să acţioneze doar o oră şi jumătate, timp destul pentru
curăţarea picturii.

Având în vedere că majoritatea operelor de artă din Europa au
fost întotdeauna fragile, această metodă este revoluţionară pentru
specialişti, ea asigurând menţinerea picturilor într-o stare cât se
poate de bună.

Sursa: Physorg

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist”
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, ...
Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță
O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță
Virusurile gripale au început să circule mai devreme decât de obicei în Europa
Virusurile gripale au început să circule mai devreme decât de obicei în Europa
Cum este viața în cel mai rece oraș din lume? Mâncarea îngheață în câteva secunde!
Cum este viața în cel mai rece oraș din lume? Mâncarea îngheață în câteva secunde!
Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
Vieți marcate de lepră: conducători, poeți și un gest rar de devoțiune
Vieți marcate de lepră: conducători, poeți și un gest rar de devoțiune
De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?
De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?