Mănânci automat? Mănânci prost şi prea mult

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Când consumăm în mod repetat un anumit aliment într-un anumit mediu, creierul începe să asocieze acea mâncare cu acel mediu, făcându-ne să mâncăm întruna din alimentul respectiv, atâta timp cât ne aflăm în mediul asociat cu el”, a explicat David Neal, profesor de psihologie la Universitatea California de Sud, SUA.

În cadrul unui experiment, oamenii de ştiinţă au înmânat floricele de porumb celor care intrau într-o sală de cinema. Unii dintre participanţi au primit o porţie de florice proaspăt pregătite, alţii – floricele vechi de aproape o săptămână.

• Fețele femeilor sunt mai atractive decât cele ale bărbaților, arată un studiu
• Veste bună din Brazilia! Defrișările din pădurea amazoniană au ajuns la cel mai scăzut nivel din…

Participanţii au consumat aproximativ aceeaşi cantitate de floricele, indiferent de starea acestora, veche sau proaspătă. Cei care au declarat că nu mănâncă de obicei floricele în timpul unui film, au mâncat mult mai puţin popcorn vechi decât popcorn proaspăt.

Un grup de control a mâncat atât floricele proaspete, cât şi din cele vechi, în timp ce urmăreau videoclipuri într-o sală de şedinţe. Fără un „mediu” cinematografic ce declanşează pofta de a mânca floricele, oamenii nu ar mânca atât de mult din acest aliment.

Acest lucru demonstrează că, deoarece o sală de şedinţe nu este asociată cu mâncatul floricelelor, subiecţii au acordat o mai mare atenţie gustului produsului alimentar.

Din fericire, cercetătorii au descoperit o modalitate de a pune capăt acestei rutine care are nevoie de un mediu specific pentru a declanşa pofta de a mânca. O perturbare a ansamblului de elemente implicate în activitatea de a mânca automat face ca persoana respectivă să devină conştientă de cantitatea de mâncare ingerată şi de gustul acesteia.

Astfel, într-un experiment separat, cercetătorii au oferit oamenilor care intrau la un film, porţii de floricele stătute şi unele proaspete. Subiecţii au fost rugaţi să mănânce floricelele unii cu mâna lor dominantă, alţii – cu cea nondominantă. Cei care au folosit mâna nondominantă au mâncat mult mai puţin din floricelele stătute. Această tehnică funcţionează chiar şi în cazul participanţilor care au obişnuinţa de a asocia vizionarea unui film cu mâncatul floricelelor.

Studiul a fost publicat în revista Personality and Social Psychology Bulletin.

Sursa: Live Science