Home » D:News » Dispariţia elefanţilor a dus la naşterea omului modern acum 400.000 de ani

Dispariţia elefanţilor a dus la naşterea omului modern acum 400.000 de ani

Dispariţia elefanţilor a dus la naşterea omului modern acum 400.000 de ani
Publicat: 14.12.2011
Cercetătorii au descoperit că elefanţii nu numai că au făcut parte din dieta hominidelor din specia Homo erectus, ci au şi influenţat apariţia omului modern.

Spre deosebire de alte primate, oamenii au o capacitate limitată de a extrage energie din fibrele vegetale şi de a converti proteinele în energie.

În absenţa focului, Homo erectus avea nevoie de o dietă bogată atât în alimente vegetale, cât şi în grăsime animală.

Aşa se face că elefanţii reprezentau vînatul cel mai râvnit. Mai încete decât restul animalelor şi cu o cantitate mare de carne şi grăsime, pachidermele erau ideale pentru hrănirea grupurilor mari de Homo erectus.

Atunci când elefanţii au început să se împuţineze, hominidele a fost nevoit să vâneze animale mai mici şi mai rapide. Astfel, necesarul de energie a crescut, iar ei au trebuit să fie mult mai calculaţi în ceea ce priveşte vânătoarea. Această provocare a favorizat evoluţia hominidelor, manifestată şi prin schimbări morfologice: un creier mai mare şi un corp mai zvelt şi mai agil, aşa cum au oamenii moderni.

Pentru a confirma aceste teorii, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tel Aviv au comparat informaţiile oferite de descoperirile făcute la două situri arheologice: Gesher B’not Yaakov, care datează de acum 800.000 de ani şi este asociat cu Homo erectus, şi peştera Qesem, datând de acum 400.000 şi 200.000 de ani.

La Gesher B’not Yaakov au fost găsite oase de elefanţi, dar la peştera Qesem, unde nu au fost găsite astfel de dovezi, specialiştii au identificat semne (utilizarea lamelor şi a focului) care indicau existenţa unor hominide mai evoluate, care i-au succedat lui Homo erectus.

Omul modern a evoluat în Africa acum 200.000 de ani, explică dr. Barkai. Cercetările arheologice au scos la iveală că dispariţia din Africa a elefanţilor şi a culturii acheuleene (asociată predominant cu Homo erectus) a coincis cu apariţia omului modern.

Deşi astăzi întâlnim elefanţi în Africa, doar câteva specii au supravieţuit. Mai mult, în siturile ce datează de mai puţin de 200.000 de ani nu au fost găsite urme de elefanţi.

Acum, cercetătorii din Tel Aviv susţin că dispariţia elefanţilor a contribuit la apariţia omului modern.

În plus, dovezile găsite la peştera Qesem aruncă o lumină nouă asupra evoluţiei timpurii a oamenilor moderni. Descoperirile de aici indică apariţia unor comportamente umane noi şi a unui nou tip de hominid.

Sursa: physorg

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce unii oamenii își lasă pilotele afară, în frig, iarna și ce spune știința despre asta?
De ce unii oamenii își lasă pilotele afară, în frig, iarna și ce spune știința despre asta?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru