Ce a condus la declinul oraşului Angkor, capitala imperiului khmer?

Angkor, un oraş străvechi situat în Cambodgia care a fost centrul imperiului Khmer, a cunoscut prosperitatea între secolele al IX-lea şi al XV-lea. Astăzi, turiştii din întreaga lume continuă să aprecieze arhitectura khmeră care a dăinuit peste secole şi realizările inginereşti unice, precum sistemul de irigaţii format din canale, şanţuri protectoare şi rezervoare gigant, denumite baray.

Acum, cercetătorii au identificat motivele pentru care acest grandios imperiu s-a prăbuşit. Studiind sedimentele aflate într-unul din rezervoare, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că secetele prelungite şi suprautilizarea solului au afectat sistemul de gospodărire a apelor şi a condus la declinul imperiului.

„Atunci când Angkor s-a prăbuşit, s-a înregistrat o scădere a nivelului apelor”, explică Mary Beth Day, geolog la Universitatea Cambridge din Anglia. „Astfel, în baray au ajuns mult mai puţine sedimente decât în mod normal”, a adăugat cercetătoarea.

Populaţia Angkorului era în creştere, iar solul a fost suprasolicitat din cauza cultivării intensive, afirmă omul de ştiinţă.

„Sedimentul care ajungea în rezervor în timpul de glorie a Angkorului era mult mai erodat în comparaţie cu sedimentul descoperit în baray ce datează din perioada de după colaps. Pământul era folosit în mod intensiv pentru agricultură, spre deosebire de perioada ulterioară, când oamenii au părăsit oraşul”, a adăugat Mary Beth Day.

Pentru acest studiu, publicat în jurnalul ştiinţific The Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătoarea a prelevat o mostră de 2 metri din sedimentele din Angkor, analizând proprietăţile fizice ale acestora.