Cel mai îndepărtat strămoş al omului, descoperit într-un lac nămolos din Norvegia

Cercetătorii au studiat timp de două decenii organismul microscopic ce trăieşte într-un lac din Norvegia, ajungând la concluzia că este una dintre cele mai mai vechi vietăţi de pe Terra şi totodată cel mai îndepărtat strămoş al tuturor vieţuitoarelor, deci şi al omului.

Creatura unicelulară a evoluat acum un miliard de ani, iar oamenii de ştiinţă afirmă că nu se încadrează în niciuna dintre categoriile în care sunt clasate organismele vii. Astfel, nu este nici animal, nici plantă, nici protozoar, nici ciupercă, nici algă.

• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…
• Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare

„Este vorba despre o ramură necunoscută din arborele vieţii – o ramură unică”, a declarat Kamran Shalchian-Tabrizi, cercetător la Universitatea Oslo.

„Până acum, nu am descoperit vreun alt grup de organisme care să fie mai aproape de «rădăcinile» arborele vieţii decât această specie. Este un telescop spre micro-cosmosul primordial”, a adăugat omul de ştiinţă.

Noua categorie de organisme a căpătat numele de Collodictyon. Microorganismul trăieşte în nămolul aflat într-un mic lac norvegian, numit As, aflat la 30 de kilometri la sud de Oslo.

Cercetătorii cred că descoperirea poate oferi perspective noi asupra vieţii pe Pământ de acum sute de milioane de ani.

Microorganismul are patru flageli – filamente ce seamănă cu nişte cozi, pe care acesta le foloseşte pentru propulsie. Organismul măsoară între 30 şi 50 de micrometri, fiind observabil doar cu ajutorul unui microscop.

La fel ca plantele, ciupercile, algele şi animalele (inclusiv oamenii), organismele Collodictyon sunt eucariote, conţinând nuclee celulare acoperite de o membrană, spre deosebire de bacterii.

Pornind de la caracteristicile lui Collodictyon, cercetătorii pot deduce cum arătau organismele eucariote preistorice. Tabrizi afirmă că acestea erau probabil organisme unicelulare cu prelungiri de forma unor degete, pe care le foloseau pentru a captura prada microscopică.

„Collodictyon nu sunt creaturi sociale. Prosperă atunci când sunt singure, iar atunci când nu mai au hrană, recurg la canibalism”, a explicat Dag Klaveness, un cercetător ce a luat parte la acest studiu.

Lacul As din Norvegia este singurul loc în care au fost descoperite aceste organisme, până în prezent.

„Este uluitor că încă mai descoperim organisme de acest tip după atâţia ani. Acestea se găseau în în apropierea casei noastre de milioane de ani şi noi nu le-am văzut”, a declarat Tabrizi.

Collodictyon a fost descoperit pentru prima dată acum 20 de ani de cercetători de la Universitatea din Oslo. Aceştia au recunoscut la acea vreme că organismul este neobişnuit, însă „nu şi-au dat seama cât de important este”, a concluzionat Tabrizi.

Surse: AFP, Science Daily