În timp ce cercetările actuale asupra instalării demenţei senile la oameni se axează pe noi tratamente medicamentoase, cercetătorii americani sunt de părere că, în conformitate cu rezultatele descoperirii lor, interacţiunile sociale pot întârzia sau chiar trata demenţa senilă.
În cadrul studiului publicat în jurnalul de specialitate Experimental Gerontology, echipa de cercetători americani şi colegii lor norvegieni, conduşi de profesorul asociat Guro Amdam, au prezentat rezultatele conform cărora albinele bătrâne care preiau sarcinile celor tinere prezintă schimbări în structura moleculară a creierului.
„Din cercetările anterioare am aflat că, atunci când albinele stau în stup şi au grijă de larve, îşi păstrează capacitatea mentală pe întreaga perioadă de timp cât au fost studiate”, declară Guro Amdam.
„Cu toate aceste, după perioada în care au fost doici pentru larve, albinele se întorc la colectat polen şi îmbătrânesc foarte repede. După doar două săptămâni de la întoarcerea la sarcinile lor tipice, albinele prezintă aripi uzate, îşi pierd perii de pe corp şi, mai important, încep să-şi piardă funcţiile creierului – în principal capacitatea de a învăţa lucruri noi. Am vrut să ştim ce se putea întâmpla dacă puneam albinele lucrătorare să aibă din nou grijă de larve”, continuă profesorul Amdam.
În timpul experimentelor, cercetătorii au scos toate albinele tinere din stup, lăsând acolo doar regina (matca) şi larvele. Când albinele lucrătoare vârstnice s-au întors la stup, activitatea s-a diminuat pentru câteva zile. Apoi, o parte dintre albinele lucrătoare s-au întors la activitatea lor normală, în timp ce restul au început să aibă grijă de stup şi de larve. După doar 10 zile, cercetătorii au descoperit că jumătate dintre albinele rămase în stup şi-au îmbunătăţit considerabil capacitatea de a învăţa lucruri noi.
Echipa cercetătorilor nu a descoperit doar acest aspect, ci şi o schimbare la nivelul proteinelor din creierul albinelor.
După ce au comparat creierele albinelor rămase în stup cu cele ale albinelor întoarse la activitatea lor obişnuită, oamenii de ştiinţă au observat schimbări în cadrul a două tipuri de proteine. Astfel, au descoperit că proteina Prx6, existentă şi în creierul uman, poate proteja creierul nu doar de demenţă – inclusiv maladia Alzheimer. De asemenea, s-a mai descoperit o proteină specializată care protejează celelalte proteine în momentul în care creierul şi alte ţesuturi sunt supuse stresului la nivel celular.
Aşadar, creierul are o mare capacitate de adaptare, fiind în stare să răspundă spontan la experienţe sociale specifice
În general, cercetătorii sunt interesaţi de crearea unui medicament care să ajute la păstrarea funcţiilor creierului, dar s-ar putea să fie nevoie de circa 30 ani de cercetări şi teste până la îndeplinirea acestui deziderat.
Guro Amdam mai adaugă că sunt necesare o serie de experimente viitoare pe mamifere, precum şobolanii de laborator, pentru a afla dacă aceleaşi schimbări moleculare observate la albine pot fi induse social şi oamenilor.
Sursa: Science blog