În urmă cu 44 de ani a avut loc o tentativă de asasinat care ar fi putut schimba lumea

Preşedintele american Ronald Reagan a fost împuşcat în piept pe 30 martie 1981 de John Hinckley, în timp ce părăsea Hilton Hotel din Washington. Alte trei persoane oficiale au fost rănite, atentatorul, apropiat familiei vicepreşedintelui George Bush, fiind declarat ulterior iresponsabil.

Incidentul a avut loc în timpul unui discurs al acestuia. Ronald Reagan a fost împuşcat de către John Hinckley jr.

• Ce au găsit cercetătorii într-o groapă de gunoi antică în orașul roman Pollentia
• Plănuia Austro-Ungaria sau Serbia un război în Balcani în anul 1914?

Reagan s-a ales cu un plămân perforat şi o puternică hemoragie internă, plus o altă rană în braţul drept. Nimeni nu a fost ucis în atentat, dar James Brady, secretarul de presă de pe lângă Casa Albă a rămas paralizat permanent. Motivaţia lui Hinckley a fost cel puţin bizară: o obsesie erotică legată de actriţa Jodie Foster şi o criză de identitate în urma căreia Hinckley se credea personajul jucat de Robert De Niro în filmul Taxi Driver.

Hinckley jr. este şi astăzi închis într-un spital pentru pacienţi cu afecţiuni mentale.

Dacă gestul său ar fi reuşit, George H.W. Bush ar fi devenit preşedinte cu opt ani mai devreme, dar nu se ştie dacă ar fi reuşit să salveze economia americană precum au făcut-o celebrele măsuri denumite Reagonomics în amintirea lui Reagan.

Nici nu se ştie nici dacă ar fi reuşit să pună presiune pe Uniunea Sovietică cum a făcut acesta, la fel cum nu se ştie dacă ar fi reuşit să-l convingă pe Gorbaciov să dărâme Zidul Berlinului.

Tentative de asasinat care ar fi putut schimba lumea

Descoperă vă prezintă semnificaţiile zilei de 30 martie:

1392 – Prima atestare documentară a oraşului Roman în timpul lui Roman I Muşat al Moldovei.

1492 – Regii spanioli Ferdinand Catolicul şi Isabella semnează, după eliberarea întregii ţări de sub dominaţie maură decretul privind expulzarea evreilor şi maurilor în cazul refuzului convertirii.

1633 – S-a născut cronicarul moldovean Miron Costin (m. 1691), care a afirmat în opera sa istorică originea latină comună a moldovenilor, muntenilor şi ardelenilor.

1746 – S-a născut pictorul spaniol Francisco Jose de Goya (d. 16 apr. 1828).

1811 – S-a născut chimistul german Robert Bunsen (d. 16 aug. 1899), coautor al lămpii cu gaz care îi poartă numele, pe baza unui proiect din 1855 al colegului său britanic Michael Faraday.

1830 – S-au încheiat elaborarea de către Comisiile Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti a Regulamentelor Organice, primele legi fundamentale ale Ţărilor Române.

1844 – S-a născut poetul liric francez Paul Verlaine (d. 8 ian. 1896).

1853 – S-a născut pictorul olandez Vincent van Gogh (m. 19 iul. 1890), promotor al expresionismului şi abstracţiunii în pictura modernă, al cărui nume este purtat de un muzeu dedicat lui în Amsterdam.

1856 – Semnarea Tratatului de pace de la Paris, ce consfinţea înfrângerea Rusiei în faţa Marii Britanii, Franţei, Turciei şi Piemontului (Milano) în Războiul Crimeii, declanşat de ea în 1853.

1858 – Americanul Hyman Lipman din Philadephia înregistrează patentul creionului cu gumă de şters, la 88 de ani după ce inginerul englez Edward Naime l-a realizat pentru prima dată.

1867 – SUA cumpără de la Imperiul Rus teritoriul Alaska pentru suma de 7.200.000 $ (2 cenţi/acru), acţiune denumită de media americană ’’Nebunia lui Seward (secretarul de stat)’’.

1879 – A fost înfiinţată Academia Română.

1889 – S-a înfiinţat Agenţia Telegrafică Română (azi ROMPRES).

1894 – S-a născut Serghei Iliuşin (d.1977), pilot în primul război mondial şi proiectant al seriei de avioane Iliuşin 2 şi 4 (al doilea război mondial), respectiv 18 şi 62 (comerciale).

1899 – A încetat din viaţă politicianul conservator Lascăr Catargiu (n. 1 nov. 1823), fost prim-ministru al României pentru patru mandate.

1912 – A încetat din viaţă scriitorul german Karl May (n. 25 feb. 1842), autor al seriei de romane de aventuri în Vestul american ce au ca eroi pe căpetenia apaşilor Winnetou şi prietenul său alb Old Shatterhand.

1912 – Franţa îşi impune protectoratul prin tratat asupra celei mai mari părţi a Regatului Marocului, dependenţă externă care va dura pînă la obţinerea independenţiei în 1956.

1939 – A fost inaugurată linia telefonică directă Bucureşti-Budapesta.

1951 – UNIVAC 1 (Universal Automatic Computer 1), primul computer comercial din lume, este livrat de firma Remington Rand (autori J. Eckert şi J. Mauchly) Oficiului de Recensămînt al SUA.

1987 – Tabloul ’’Irişii’’, pictat în 1888 de olandezul Vincent van Gogh, este vândut cu 53,9 milioane de dolari de casa de licitaţii de opere de artă Sotheby’s din New York.

1989 – A încetat din viaţă Nicolae Steinhardt (n. 29 iul. 1912), esiest şi prozator a cărui valoare literară i-a fost recunoscută după moarte, cînd i s-a publicat ’’Jurnalul fericirii’’ (1991).

2003 – A încetat din viaţă actriţa de comedie Vasilica Tastaman (n. 6 oct. 1933).

2004 – A încetat din viaţă actorul de teatru şi film Aurel Giurumia (n. 14 mar. 1931).