Trei partizani, ucişi într-o luptă cu Securitatea în 1949, vor fi deshumaţi

Acţiunea de investigaţii arheologice va avea loc pe teritoriul comunei Cricău din judeţul Alba, relatează Mediafax. 

 

„Rezistenţa armată anticomunistă a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, acest fenomen atingând cote deosebite în zona Munţilor Apuseni. Cele mai multe formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, au existat pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Turda şi Cluj. Una din aceste organizaţii a fost şi cea condusă de către Ştefan Popa. După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra (zona Groşi), judeţul Alba, când organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de ample acţiuni pentru capturarea partizanilor care au reuşit să scape din acea înfruntare, precum şi pentru arestarea tuturor celor care i-au susţinut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securităţii l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ştefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija şi dorea unirea tuturor organizaţiilor anticomuniste din zona Apusenilor. Îndeplinirea acestui obiectiv a căzut în sarcina Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu, condusă în acea perioadă de locotenent-colonel Gheorghe Crăciun”, potrivit IICCMER.

 

Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate efective din trupele de securitate şi numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu. Multe cadre proveneau de la Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Alba.

 

Operaţiunile din teren au fost coordonate personal de către locotenent-colonel Gheorghe Crăciun, potrivit sursei citate.

 

„În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ştefan Popa îşi avea baza şi adăpostul principal. Partizanii au reuşit să spargă încercuirea şi cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, în ziua de marţi, 8 martie, partizanii au fost surprinşi într-o locuinţă sezonieră, care se mai păstrează şi astăzi cu unele modificări. A avut loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost omorâţi şi doi luaţi prizonieri. Între cei ucişi s-a aflat şi Ştefan Popa, conducătorul organizaţiei, alături de care au fost împuşcaţi Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu. Prizonieri au fost luaţi Ioan Scridon şi Alexandru Maxim”, arată IICMER.

 

În urma investigaţiilor începute pe acest caz încă din vara anului 2008 şi a mai multor deplasări în zonă, pe baza audierilor şi declaraţiilor rudelor victimelor precum şi a altor persoane care deţin informaţii despre cei ucişi şi despre tragicul eveniment, la care se adaugă informaţiile preluate din documentele de arhivă, reprezentanţii institutului au stabilit că Ştefan Popa, Nicolae Moldovan, Cornel Pascu au fost împuşcaţi de fosta Securitate.

 

Pe de altă parte, victimele arestate, condamnate şi ucise ulterior sunt Ioan Scridon şi Alexandru Maxim.

 

„Trupele şi cadrele operative ale Securităţii au înconjurat locuinţa unde se adăposteau partizanii, semnalul de atac fiind dat în jurul orelor 14,00-15,00. După confruntare cadavrele celor ucişi au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în ziua de duminică, 13 martie, Securitatea a adus cu forţa mai mulţi locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, scopul urmărit fiind de a se induce starea de teamă în rîndul populaţiei. Un ofiţer de securitate a ţinut atunci şi o cuvântare, arătând celor prezenţi că toţi cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârşească la fel ca şi cei morţi. Cadavrele au fost înhumate la începutul săptămânii următoare de un localnic, într-o groapă comună, care a fost săpată pe marginea unui părău aflat într-o zonă împădurită, cunoscut de oamenii locului sub denumirea de Părăul Popii. Groapa se află nu departe de locul unde cei trei au fost ucişi, nefiind niciodată marcată la suprafaţa solului. Locul mormântului a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori ce au fost transportaţi de-a lungul timpului la faţa locului, fiind verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj de teren”, menţionează sursa citată.

 

Pe baza informaţiilor obţinute prin tortură de la prizonierii capturaţi la Bogoloaia, s-a aflat că într-o casă din satul Mesentea, comuna Galda de Jos, erau adăpostiţi alţi doi membri ai organizaţiei lui Ştefan Popa, aceştia fiind Traian Mârza din Galtiu şi Traian Gligor din Livezile. Ca urmare, eforturile Securităţii s-au concentrat şi asupra acestui obiectiv, care a fost atacat în ziua de 9 martie 1949. După o luptă disproporţionată şi o rezistenţă de mai multe ore, cei doi partizani au fost ucişi, fiind îngropaţi a doua zi în grădina acelei case. Mormântul comun a fost căutat şi descoperit, iar rămăşiţele pământeşti ale acestora au fost deshumate şi recuperate printr-o acţiune a IICCMER, desfăşurată în perioada 26 mai – 1 iunie 2016. Acest caz se află în cercetare la Parchetul Militar.

 

„Cercetările de la Cricău vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare (Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Horaţiu Groza.

Investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa unui procuror militar de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz şi a locului unde victimele au fost înhumate. De asemenea, la cercetări vor participa specialişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba şi de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba”, potrivit IICCMER.

 

Locul acţiunii se află pe cursul Văii Cricăului, la o distanţă de circa opt kilometri spre nord faţă de centrul comunei Cricău.