Home » Istorie » Exponatul lunii noiembrie 2017 la Muzeul Naţional de Istorie a României: Venus Pudica, descoperită la Capidava

Exponatul lunii noiembrie 2017 la Muzeul Naţional de Istorie a României: Venus Pudica, descoperită la Capidava

Publicat: 16.11.2017
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în perioada 17 noiembrie – 12 decembrie 2017, în cadrul seriei „Exponatul lunii”, o piesă deosebită, recent descoperită prin cercetare arheologică – o furcă de tors din os cu reprezentarea Venus Pudica de la Capidava.
Micro-expoziţia prezintă o descoperire făcută recent, în timpul campaniei de cercetare arheologică din anul 2016, la Capidava, fortăreaţa romană şi bizantină timpurie situată pe frontiera romană a Dunării de Jos. Obiectul a fost descoperit în unul dintre edificiile aflate în cercetare din cuprinsul acestui important sit arheologic.

Cercetarea „Edificiului cu absidă” de la Capidava a fost demarată în anii 1950. Clădirea este situată lângă colţul de sud al cetăţii în vecinătatea marelui Horreum (grânar). În anul 2013,  cercetările din sectorul VII al sitului au fost reluate şi continuate anual sub egida Muzeului Naţional de Istorie a României. În anul 2016, în cursul cercetării arheologice a nivelului romano-bizantin de secol VI, pe podeaua din lut a edificiului a fost găsită furca-degetar, împreună cu alte obiecte, cum ar fi o lampă de tip dunărean (specifică secolului amintit) şi câteva fragmente de farfurii din ceramică de import africană.

Furca din os este alcătuită dintr-un cilindru plat, decorat în partea superioară cu o siluetă feminină, probabil zeiţa Venus, şi un inel circular la capătul inferior. În această reprezentare, zeiţa îşi ţine cu mâna stângă veşmântul care stă să cadă, iar cu mâna dreaptă îşi acoperă sânul stâng – postura clasică denumită Venus Pudica. Mica statuetă sculptată în partea superioară a obiectului ar putea la fel de bine să fie şi un simbol sincretic al fertilităţii, combinând credinţe mai vechi cu tradiţia romană. Starea de conservare este bună, piesa fiind intactă.
 
Furcile-degetar sunt mai des întâlnite în zona estică a Imperiului Roman, din Panonia până în zona Dunării de Jos şi dincolo de aceasta. Furcile de tors de acest fel, anume cele cu imaginea lui Venus, sunt ceva mai rare, iar majoritatea apar în contexte funerare.
 
Paralele se pot face cu obiecte asemănătoare descoperite la Dinogetia, Porolissum, Bosporus  şi Salona, dar şi în Egipt, la Madytos, sau în Asia Mică, la Efes, însă ele nu prezintă urme de folosire, fiind descoperite în contexte funerare.
 
Furca descoperită la Capidava este cea mai târziu databilă piesă de acest tip şi, de asemenea, singura găsită într-un context pur domestic, fiind în mod clar folosită pentru tors. Noutatea acestei descoperiri, de fapt adevărata descoperire, nu este artefactul în sine, ci trăinicia unui set de valori romane timpurii, chiar republicane, ce se regăsesc într-un complex de locuire din secolul al VI-lea, de la periferia Imperiului.
 
Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 17 noiembrie a.c., începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium. Accesul la eveniment este gratuit. Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 17 noiembrie – 12 decembrie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9:00 – 17:00. 
 
Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării