Home » Cultura » Top 10 oameni de știință care au schimbat lumea

Top 10 oameni de știință care au schimbat lumea

Autor: Adrian Popovici 08.13.2020

Munca depusă de către cercetători a schimbat fundamental lumea din jurul nostru.

Lumea din jurul nostru a evoluat și continuă să evolueze cu ajutorul muncii depuse de către oamenii de știință. Munca depusă de către aceștia a permis creșterea speranței de viață, dar și o îmbunătățire a condițiilor de trai a multor persoane de-a lungul istoriei.

Mii de oameni de știință au lucrat neobosit de-a lungul vieții la cercetări, experimente, filozofii și idei pentru a rezolva mistere complexe, a salva vieți, a face viața mai ușoară și a duce umanitatea mai departe. Value Walk a creat o listă cu  mai mari importanți zece oameni de știință a căror activitate au schimbat lumea.

10. Louis Pasteur (1822-1895)

Invențiile lui Pasteur au salvat zeci de milioane de oameni de boli infecțioase. A fost primul om de știință care a studiat fermentația microbiană în produsele alimentare. A dezvoltat tratamente pentru febră puerperală, antrax, rabie și alte boli.

Pasteur a inventat și procesul de pasteurizare, unde bacteriile dăunătoare sunt distruse prin încălzirea laptelui și a altor produse la o anumită temperatură și permițându-le să se răcească ulterior. El a dezvoltat acest proces după ce a descoperit că bacteriile erau responsabile de obținerea alcoolului.

9. Michael Faraday (1791-1867)

Faraday a fost unul dintre cei mai mari oameni de știință ai vremii sale, el a reușit, în mare parte, să se autoeduce, deoarece a trebuit să părăsească școala în clasa a patra. Faraday a descoperit carbonul și clorul și a adus contribuții importante la domeniul diamagnetismului, electrolizei, electrochimiei și inducției electromagnetice.

Dispozitivele electromagnetice ale savantului britanic formează coloana vertebrală a tehnologiei cu motor electric. El a publicat, de asemenea, lucrări despre izolarea benzenului, condensarea gazelor și efectele optice.

8. Thomas Edison (1847-1931)

Thomas Edison nu a fost doar unul dintre cei mai mari oameni de știință, ci și un om de afaceri de succes. El a fost fondatorul General Electric, o companie care are mai mult de 300.000 de angajați chiar și astăzi.

Contemporanii îl numeau„Vrăjitorul din Parcul Menlo” și asta deoarece a depus peste 1.000 de brevete de-a lungul carierei sale. Se spune că ar fi lucrat chiar și 20 de ore pe zi. Invențiile sale includ becul electric, fonograful, kinetoscopul și bateriile de stocare.

7. Charles Darwin (1809-1882)

Naturalistul englez a propus teoria științifică a evoluției prin selecție naturală, devenită fundamentul studiilor evolutive moderne. Chares Darwin a șocat la început societatea religioasă victoriană, sugerând că animalele și oamenii au împărtășit strămoși comuni. Cu toate acestea, biologia sa non-religioasă a rezonat cu o clasă în creștere a oamenilor de știință profesioniști și, până la moartea sa, teoriile evoluționiste s-au răspândit prin toată știința, literatura și politica.

Darwin și-a formulat teoria îndrăzneață în secret, între anii 1837–1839, după ce s-a întors dintr-o călătorie în jurul lumii la bordul HMS Beagle, dar abia după două decenii i-a dat în sfârșit o expresie publică completă în „On the Origin of Species (1859), o carte care a influențat profund societatea și gândirea occidentală modernă.

6. Nikola Tesla (1856-1943)

Tesla a fost yn inventator și inginer care a descoperit și brevetat câmpul magnetic rotativ, baza celor mai multe utilaje cu curent alternativ. El a dezvoltat și sistemul trifazat de transmisie a energiei electrice. A emigrat în Statele Unite în 1884 și a vândut drepturile de brevet asupra unora dintre invențiile sale lui George Westinghouse. În 1891 a inventat bobina Tesla, o bobină de inducție folosită pe scară largă în tehnologia radio.

Pregătindu-se pentru o carieră de inginer, a studiat la Universitatea Tehnică din Graz, Austria și la Universitatea din Praga. La Graz a văzut pentru prima dată dinamul Gramme, care a funcționat ca un generator și, când este inversat, a devine un motor electric, devenind baza muncii sale ulterioare. Mai târziu, la Budapesta, a studiat principiul câmpului magnetic rotativ și a dezvoltat planuri pentru un motor de inducție care ar deveni primul său pas spre utilizarea cu succes a curentului alternativ.

5. Aristotel (382-322 înaintea erei noastre)

Acest filosof și om de știință din Grecia Antică este una dintre cele mai mari figuri intelectuale ale istoriei occidentale. A fost autorul unui sistem filosofic și științific care a devenit cadrul  atât pentru scolastica creștină, cât și pentru filozofia islamică medievală. Chiar și după revoluțiile intelectuale ale Renașterii, Reformei și Iluminismului, conceptele aristotelice au rămas încorporate în gândirea occidentală.

Preocupările intelectuale ale lui Aristotel au fost vaste, acoperind majoritatea științelor și a multor arte, inclusiv biologia, botanica, chimia, etica, istoria, logica, metafizica, retorica, filosofia, teoria politică, psihologia și zoologie. El a fost fondatorul logicii formale, concepând pentru aceasta un sistem finit care timp de secole a fost considerat ca fiind apogeul disciplinei. El a fost un pionier în studiul zoologiei, atât observaționale, cât și teoretice, o parte din munca sa a rămas neegalată până în secolul al XIX-lea.

4. Marie Curie (1867-1934)

Ea este faimoasă pentru munca depusă în domeniul radioactivității, dar  și câștigarea de două ori a Premiului Nobel. Alături de Henri Becquerel și soțul ei, Pierre Curie, a fost distins cu premiul Nobel pentru fizică din 1903. A fost singura câștigătoare a Premiului Nobel pentru chimie din 1911. A fost prima femeie care a câștigat un premiu Nobel și este singura femeie care a câștigat premiul în două domenii diferite.

Una dintre realizările marcante ale lui Marie Curie a fost înțelegerea nevoii de a acumula surse radioactive intense, nu numai pentru a trata bolile, ci și pentru a menține o ofertă abundentă de cercetare în fizică nucleară; stocul rezultat a fost un instrument de neegalat până la apariția din anii 1930 a acceleratoarelor de particule.

3. Galileo Galilei (1564-1642)

Acest filosof, astronom și matematician italian a adus contribuții fundamentale la științele mișcării, astronomiei și la dezvoltarea metodei științifice. Formularea sa a inerției circulare, legea corpurilor și traiectoriile parabolice au marcat începutul unei schimbări fundamentale în studiul mișcării.

Insistența lui că științele naturii să adopte limbajul matematicii a schimbat filosofia naturală dintr-un discurs verbal, calitativ, într-unul matematic în care experimentarea a devenit o metodă recunoscută pentru descoperirea adevărului. În cele din urmă, descoperirile sale cu telescopul au revoluționat astronomia și au deschis calea pentru acceptarea sistemului heliocentric copernican, dar susținerea acestui sistem a dus la final la un proces condus de Inchiziție împotriva sa.

2. Isaac Newton (1643-1727)

El a fost figura culminantă a revoluției științifice din secolul al XVII-lea. În optică, descoperirile sa despre compoziția luminii albe a dus la integrarea fenomenele culorilor în științele optice și a pus bazele moderne ale acestei științe. În mecanică, cele trei legi ale mișcării, principiile de bază ale fizicii moderne, au dus la formularea legii gravitației universale. În matematică, el a fost descoperitorul inițial al calculului infinitezimal.

Philosophiae Naturalis Principia Mathematica a fost una dintre cele mai importante lucrări din istoria științei moderne, ecuațiile din aceasta fiind folosite și astăzi de către oameni de știință dintr-o multitudine de domenii.

1. Albert Einstein (1879-1955)

El dezvoltat Teoriile Relativității Generale și Restrânse și a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1921 pentru explicația sa asupra efectului fotoelectric. Einstein este în general considerat cel mai influent fizician al secolului XX.

Mostenirea lui Einstein este una extrem de bogată, activitatea sa științifică fiind cu mult înaintea vremurilor sale.În 1993, a fost acordat un premiu Nobel pentru descoperirea undelor gravitaționale, teoretizate de Einstein. În 1995, a fost acordat un premiu Nobel descoperitorilor de condensate Bose-Einstein, o nouă formă de materie care poate apărea la temperaturi extrem de scăzute. Noile generații de sateliți spațiali au continuat să verifice predicțiile lui Einstein. Mulți fizicieni de top care sunt contemporani cu noi  încearcă să îndeplinească visul final al lui Einstein de a avea o „teorie a întregului”.

Citește și:

Procesul lui Galileo. Modelul heliocentric în fața dogmei religioase

Louis Pasteur, chimistul care a revoluţionat bacteriologia în ciuda accidentului vascular cerebral grav pe care l-a suferit

Teoriile lui Einstein demonstrate de către observațiile realizate asupra unor stele

Isaac Newton a gândit un medicament bizar împotriva ciumei, iar acum rețeta este scoasă la licitație

Cele mai noi articole
Urmele unei epave misterioase au ieșit la suprafață pe nisipurile unei insule din Carolina de Nord
Urmele unei epave misterioase au ieșit la suprafață pe nisipurile unei insule din Carolina de Nord
Noi cercetări arată că există, de fapt, trei subtipuri diferite ale maladiei Alzheimer
Noi cercetări arată că există, de fapt, trei subtipuri diferite ale maladiei Alzheimer
Un dispozitiv wireless micuț ar putea fi soluția pentru obezitate și pierderea în greutate
Un dispozitiv wireless micuț ar putea fi soluția pentru obezitate și pierderea în greutate
Păsările au un misterios „simț cuantic”, iar cercetătorii l-au observat direct pentru prima oară în istorie
Păsările au un misterios „simț cuantic”, iar cercetătorii l-au observat direct pentru prima oară în istorie
Măsurătorile accelerării unui pulsar dezvăluie partea întunecată a Căii Lactee
Măsurătorile accelerării unui pulsar dezvăluie partea întunecată a Căii Lactee
China a câştigat războiul comercial lansat de Donald Trump, iar americanii suportă costurile
China a câştigat războiul comercial lansat de Donald Trump, iar americanii suportă costurile
Combustibil din plante. Cercetătorii au descoperit o metodă mai ieftină pentru producția acestuia
Combustibil din plante. Cercetătorii au descoperit o metodă mai ieftină pentru producția acestuia
Imagini inedite cu mai multe capre negre, surprinse în Munții Bucegi în timpul unei acțiuni de monitorizare
Imagini inedite cu mai multe capre negre, surprinse în Munții Bucegi în timpul unei acțiuni de monitorizare
Cercetătorii români vor să inventeze un dispozitiv care detectează uleiul falsificat
Cercetătorii români vor să inventeze un dispozitiv care detectează uleiul falsificat
Vaccinarea împotriva COVID-19. Câți dintre români s-ar vaccina acum sau după ce văd efectele adverse
Vaccinarea împotriva COVID-19. Câți dintre români s-ar vaccina acum sau după ce văd efectele adverse
Klaus Iohannis, după ce s-a vaccinat public: „Este sigur și eficient. Recomand tuturor vaccinarea”
Klaus Iohannis, după ce s-a vaccinat public: „Este sigur și eficient. Recomand tuturor vaccinarea”
Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce la fiecare opt ani insectele invadează liniile de tren din munții Japoniei
Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce la fiecare opt ani insectele invadează liniile de tren din munții Japoniei
Dacia lansează Bigster, un SUV de 4,6 metri lungime. Care va fi strategia Groupe Renault în următorii ani
Dacia lansează Bigster, un SUV de 4,6 metri lungime. Care va fi strategia Groupe Renault în următorii ani
Cel mai bătrân urangutan din lume a murit. „Capacitatea lui Inji de a interacționa cu oamenii a fost incredibilă”
Cel mai bătrân urangutan din lume a murit. „Capacitatea lui Inji de a interacționa cu oamenii a fost incredibilă”
Martin Luther King Jr., liderul afro-american care a marcat istoria SUA
Martin Luther King Jr., liderul afro-american care a marcat istoria SUA
O nouă variantă a coronavirusului, denumită „tulpina Columbus”, a evoluat în Statele Unite
O nouă variantă a coronavirusului, denumită „tulpina Columbus”, a evoluat în Statele Unite
Un cercetător american este noul rector al Universității Danubius din Galați
Un cercetător american este noul rector al Universității Danubius din Galați
OMS anunță că al doilea an pandemic ar putea fi mai dur decât primul
OMS anunță că al doilea an pandemic ar putea fi mai dur decât primul