Arheologii au scos la lumină un prădător feroce din Munții Pirinei. Când a trăit specia dispărută?

Un maxilar inferior fosilizat a determinat o echipă internațională de paleontologi, condusă de Bastien Mennecart de la Muzeul de Istorie Naturală din Basel, să descopere o nouă specie de prădător care a trăit cândva în Europa.

Acești prădători de mari dimensiuni aparțin unui grup de carnivore cunoscute în mod colocvial sub numele de „câini-urs”. Aceștia puteau cântări în jur de 320 de kilograme, au apărut acum 36 de milioane de ani, înainte de a dispărea în urmă cu aproximativ 7,5 milioane de ani.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Paleontologul Bastien Mennecart și grupul său de cercetare au descris cu precizie maxilarul inferior fosilizat al unui carnivor și au descoperit că trebuie să fie un exemplar dintr-o nouă specie.

Maxilarul provine din depozite marine vechi de până la 12 milioane de ani, care au fost examinate în mica localitate Sallespisse din departamentul Pyrénées-Atlantiques din sud-vestul Franței, scrie EurekAlert.

Cum a fost numit prădătorul?

Maxilarul a atras atenția datorită dinților săi. Spre deosebire de exemplarele familiare de amphicyonidae, acest animal are un al patrulea premolar inferior unic. Acest dinte este deosebit de important pentru determinarea speciilor și genurilor.

În mod corespunzător, maxilarul inferior examinat reprezintă probabil un nou gen. Acesta se numește Tartarocyon. Acest nume provine de la Tartaro, un gigant mare, puternic și cu un singur ochi din mitologia bască. Legenda lui Tartaro este cunoscută și în Béarn, regiunea în care a fost găsit maxilarul inferior.

Floréal Solé, un specialist de renume mondial în mamifere carnivore, Jean-François Lesport și Antoine Heitz de la Muzeul de Istorie Naturală din Basel au ales numele noului gen.

Un prădător asemănător unui câine

Maxilarul inferior fosilizat poate fi clasificat ca aparținând unor prădători care semănau cu o încrucișare între un urs și un câine mare, cunoscuți sub numele de „câini-urs”.

Denumirea lor științifică este „Amphicyonidae”. Aceștia aparțin unui grup de carnivore precum câinii, pisicile, urșii, focile și bursucii. Acești prădători au fost o parte răspândită a faunei europene din Miocen (acum 23 până la 5,3 milioane de ani).

Erau foarte bogate în specii și foarte diverse, cântărind între 9 kg și 320 kg. Tarataroyon este estimat la 200 kg. Ultimele Amphicyonidae europene au dispărut în timpul Miocenului târziu, acum 7,5 milioane de ani.

Descoperirea, publicată în PeerJ, este cu atât mai importantă, cu cât fosilele de vertebrate terestre care au trăit la marginea nordică a Pirineilor acum 13-11 milioane de ani sunt foarte rare.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Paleontologii au descoperit fosilele celui mai mare dinozaur prădător din Europa

Oamenii preistorici, vânători de succes. Ce dezvăluie prădătorii antici?

Un nou prădător cu „dinți-sabie”, descris de cercetători. Este unul dintre primii carnivori adevărați

Un scorpion antic, de mărimea unui câine, descoperit în China. Era prădător alfa pe vremea sa