Dinozaurii au pus stăpânire pe Pământ pe frig, arată un studiu extraordinar

Cu toții știm cum au murit dinozaurii: în urma coliziunii Pământului cu un meteorit. Însă până acum nu se știa faptul că dinozaurii au pus stăpânire pe Pământ pe frig.

Dinozaurii au murit în urmă cu 66 de milioane de ani, atunci când meteoritul care ne-a lovit planeta a lăsat în urmă o iarnă globală cauzată de praful și resturile ajunse în atmosferă.

• Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai
• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”

Dar înainte de această extincție a existat o alta, mult mai misterioasă și mai puțin discutată: cea de acum 202 milioane de ani, care a ucis reptilele mari care până atunci stăpâneau planeta și, în urma ei, dinozaurii au pus stăpânire pe Terra pe frig. Ce a cauzat așa-numita Extincție Triasic-Jurasic și de ce au prosperat dinozaurii atunci când alte creaturi au murit?

În ciuda a ceea ce se crede, dinozaurii au pus stăpânire pe planetă în condiții de frig

Știm că planeta noastră a fost în general fierbinte și vaporoasă în timpul perioadei triasice, care a precedat dispariția, și în timpul următorului jurasic, care a dat startul erei dinozaurilor. Cu toate acestea, un nou studiu distruge ideea dinozaurilor iubitori de căldură: prezintă prima dovadă fizică că speciile de dinozauri din Triasic, atunci un grup minor retrogradat în mare parte în regiunile polare, au îndurat în mod regulat condiții de îngheț, scrie Eurek Alert.

Indiciile sunt date de urme de dinozaur găsite împreună cu fragmente ciudate de rocă care ar fi putut fi depozitate doar în gheață. Autorii studiului spun că, în timpul extincției, reprizele de frig care aveau loc deja la poli s-au extins la latitudini inferioare, ucigând reptilele cu sânge rece. Dinozaurii, deja adaptați, au supraviețuit blocajului evolutiv și s-au răspândit. Restul este istorie antică.

Dinozaurii erau creaturi adaptate la temperaturi reci

„Dinozaurii existat acolo în timpul Triasicului neobservați. Cheia eventualei lor dominații a fost foarte simplă. Erau în mod fundamental animale adaptate la frig. Atunci când s-a răcit peste tot, ei erau pregătiți, iar alte animale nu”, a spus Paul Olsen, geolog la Lamont-Doherty Earth Observatory al Universității Columbia, din SUA, și autor principal al studiului.

Studiul, bazat pe săpături recente în deșertul îndepărtat din bazinul Junggar din nord-vestul Chinei, tocmai a fost publicat în revista Science Advances.

Când au apărut dinozaurii?

Se crede că dinozaurii au apărut pentru prima dată în perioada Triasică la latitudinile sudice temperate în urmă cu aproximativ 231 de milioane de ani, când cea mai mare parte a pământului planetei a fost unită într-un continent gigantic numit de geologi Pangea.

Dinozaurii au ajuns în nordul îndepărtat cu aproximativ 214 milioane de ani în urmă. Până la dispariția în masă de la 202 milioane de ani, regiunile tropicale și subtropicale mai extinse au fost dominate de reptile, inclusiv rude ale crocodililor și alte creaturi înfricoșătoare.

În timpul Triasicului și în cea mai mare parte a Jurasicului, concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon au variat în jur de sau peste 2000 de părți per milion, de cinci ori nivelul actual, așa că temperaturile trebuie să fi fost uriașe.

Nu există dovezi ale calotelor polare în acea perioadă, iar săpăturile au arătat că pădurile de foioase au crescut în regiunile polare. Cu toate acestea, unele modele climatice sugerează că latitudinile înalte au fost răcoroase uneori; chiar și cu tot acel CO2, ar fi primit puțină lumină solară în mare parte a anului, iar temperaturile scădeau cel puțin sezonier.

Dar până acum, nimeni nu a găsit nicio dovadă fizică pentru faptul că dinozaurii au preluat controlul pe frig.

Primele dovezi că dinozaurii au preluat controlul pe frig

La sfârșitul Triasicului, o perioadă scurtă din punct de vedere geologic, de circa un milion de ani, a cuprins dispariția a peste trei sferturi dintre toate speciile terestre și marine de pe planetă, inclusiv creaturi cu cochilie, corali și toate reptilele considerabile.

Unele animale care trăiau în vizuini, cum ar fi țestoasele, au supraviețuit, la fel ca unele mamifere timpurii. Nu este clar exact ce s-a întâmplat, dar mulți oameni de știință conectează acest lucru cu o serie de erupții vulcanice masive care ar fi putut dura sute de ani la rând.

Dioxid de carbon versus erupții vulcanice

În acel moment, Pangea a început să se despartă, deschizând ceea ce este acum Oceanul Atlantic și separând ceea ce sunt acum America de Europa, Africa și Asia. Printre altele, erupțiile ar fi făcut ca dioxidul de carbon din atmosferă să crească vertiginos dincolo de nivelurile sale deja ridicate, provocând temperaturi mortale pe uscat și făcând apele oceanului prea acide pentru ca multe creaturi să supraviețuiască.

Autorii noului studiu notează și un al treilea factor: în timpul fazelor cele mai înverșunate ale erupțiilor, acestea ar fi eructat aerosoli de sulf care au deviat atât de multă lumină solară, încât au provocat ierni vulcanice la nivel global care au depășit nivelurile ridicate de gaze cu efect de seră.

Aceste ierni ar fi putut dura un deceniu sau mai mult; chiar și tropicele ar fi putut să fi avut condiții de îngheț susținut. Acest lucru a ucis reptilele neizolate, dar dinozaurii izolați și adaptați la frig au putut să reziste, spun oamenii de știință.

Pietricele prinse în gheață

Dovezile cercetătorilor: gresie cu granulație fină și formațiuni lăsate de sedimente pe fundul lacurilor antice puțin adânci din bazinul Junggar. Sedimentele s-au format acum 206 milioane de ani, în timpul Triasicului târziu, prin extincția în masă și nu numai.

În acel moment, înainte ca masele de uscat să se rearanjeze, bazinul se afla la aproximativ 71 de grade nord, cu mult deasupra Cercului polar. Urmele de pași găsite de autori arată că dinozaurii erau prezenți de-a lungul țărmurilor.

Între timp, în lacuri, cercetătorii au găsit pietricele abundente de până la aproximativ 1,5 centimetri în interiorul sedimentelor fine. Departe de orice linie de țărm aparentă, pietricelele nu aveau ce căuta acolo. Singura explicație plauzibilă pentru prezența lor: erau resturi de gheață (IRD).

Dinozaurii au preluat controlul pe frig și nici nu le-a fost greu

Pe scurt, IRD este creat atunci când gheața se formează pe coastă și încorporează bucăți de rocă din aceasta. La un moment dat, gheața se desprinde și se îndepărtează în corpul de apă alăturat. Atunci când gheața se topește, rocile cad pe fund, amestecându-se cu sedimentele fine normale.

Geologii au studiat pe larg IRD antic în oceane, unde este adus de aisbergurile glaciare, dar rareori în albiile lacurilor; descoperirea din Bazinul Junggar se adaugă la înregistrările și așa puține.

Autorii spun că pietricelele au fost probabil create în timpul iernii, când apele lacului au înghețat de-a lungul țărmurilor pline de pietriș. Atunci când a revenit vremea caldă, bucăți din acea gheață au plutit cu mostre de pietricele prinse în interior, iar mai târziu le-au eliminat.

„Acest lucru arată că aceste zone au înghețat în mod regulat, dar dinozaurii s-au descurcat”, a spus Dennis Kent, coautor al studiului și geolog la Lamont-Doherty.

Dinozaurii aveau pene?

Cum au reușit? Din anii 1990 s-au acumulat dovezi că mulți, dacă nu toți dinozaurii non-aviari, inclusiv tiranozaurii, aveau pene primitive. Dacă nu pentru zbor, unele învelișuri ar fi putut fi folosite în scopuri de împerechere, dar cercetătorii spun că scopul lor principal a fost izolarea.

Există, de asemenea, dovezi că, spre deosebire de reptilele cu sânge rece, mulți dinozauri posedau sisteme cu sânge cald, cu metabolism ridicat. Ambele calități ar fi ajutat dinozaurii în condiții răcoroase.

„Episoadele severe de iarnă din timpul erupțiilor vulcanice ar fi putut aduce temperaturi înghețate la tropice, unde par să fi avut loc multe dintre disparițiile vertebratelor mari, fără pene. În timp ce prietenii noștri cu pene fine care s-au aclimatizat la temperaturi mai reci la latitudini mai înalte au rezistat”, a spus Kent.

Descoperirile sfidează înfățișarea convențională a dinozaurilor, dar unii specialiști de seamă spun că sunt convinși. „Există un stereotip conform căruia dinozaurii au trăit întotdeauna în jungle tropicale luxuriante, dar această nouă cercetare arată că latitudinile mai înalte ar fi înghețat și chiar ar fi fost acoperite de gheață în anumite părți ale anului”, a spus Stephen Brusatte, profesor de paleontologie și evoluție la Universitatea din Edinburgh, Scoția.

”Haine” de iarnă

„Dinozaurii care trăiesc la latitudini mari s-a întâmplat să aibă deja ‘haine’ de iarnă, [în timp ce] mulți dintre concurenții lor din Triasic au dispărut”, a continuat Brusatte.

Randall Irmis, curator de paleontologie la Muzeul de Istorie Naturală din Utah, SUA, și specialist în dinozauri timpurii, este de acord.

„Aceasta este prima dovadă detaliată de la paleolatitudinile înalte, prima dovadă pentru ultimii 10 milioane de ani ai Perioadei Triasice și prima dovadă a condițiilor cu adevărat înghețate. Oamenii sunt obișnuiți să se gândească la asta ca fiind o perioadă în care întregul glob era cald și umed, dar pur și simplu nu era așa”, a spus el.

O zonă ignorată de cercetători

Olsen spune că următorul pas pentru a înțelege mai bine această perioadă este ca mai mulți cercetători să caute fosile în fostele zone polare, cum ar fi bazinul Junggar.

„Înregistrările fosile sunt foarte proaste și nimeni nu prospectează. Aceste roci sunt gri și negre și este mult mai greu de prospectat [fosile] în aceste straturi. Majoritatea paleontologilor sunt atrași de Jurasicul târziu, unde se știe că există multe schelete mari de găsit. Paleo-Arctica este practic ignorată”, a spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

„Războiul whisky-ului”, care a durat 50 de ani, a dus la apariția primei granițe terestre dintre Canada și Europa

Oasele soldaților uciși în bătălia de la Waterloo ar fi fost vândute ca îngrășământ

Adevăratul „Assassin’s Creed”. Istoria neștiută a sectei islamice de „asasini”

Seceta arabă din secolul al VI-lea a contribuit la ascensiunea rapidă a Islamului. „Se căuta o speranță”