Misterul unui cadavru de 2.000 de ani, dezvăluit de ADN

Cum a ajuns un cadavru de 2.000 de ani al unui tânăr din apropierea a ceea ce este acum sudul Rusiei în regiunea rurală engleză? Detectivii ADN au reconstituit pașii săi, aruncând lumină asupra unui episod cheie din istoria Britaniei romane.

Cercetările arată că scheletul descoperit în Cambridgeshire aparține unui bărbat dintr-un grup nomad cunoscut sub numele de sarmați. Este prima dovadă biologică că acești oameni au ajuns în Britania venind din cele mai îndepărtate colțuri ale Imperiului Roman și că unii au trăit în mediul rural.

• O nebunie ce cuprinsese tot Bucureștiul, cursurile lui Maiorescu
• Execuţia ruşinoasă care a încheiat domnia ultimului ţar al Rusiei

Acest cadavru de 2.000 de ani a fost descoperit în timpul săpăturilor pentru îmbunătățirea drumului A14 dintre Cambridge și Huntingdon. Tehnicile științifice utilizate vor ajuta la dezvăluirea poveștilor de obicei nespuse ale oamenilor obișnuiți din spatele marilor evenimente istorice. Acestea includ citirea codului genetic din fragmente fosilizate de oase care au sute de mii de ani, care arată originea etnică a unui individ.

Un cadavru de 2.000 de ani a făcut o călătorie impresionantă

Arheologii au descoperit un schelet complet și bine conservat al unui bărbat pe care l-au numit Offord Cluny 203645, o combinație dintre satul din Cambridgeshire unde a fost găsit și numărul său de specimen. Acesta a fost îngropat singur, fără niciun obiect personal, într-un șanț, așa că nu existau multe indicii pentru a-i stabili identitatea, notează BBC News.

Dr. Marina Silva, de la Laboratorul de Genomică Antică de la Francis Crick Institute din Londra (Anglia) a extras și a decodat ADN-ul străvechi al lui Offord dintr-un os mic luat din urechea interioară, care era cea mai bine conservată parte a întregului schelet.

„Acest lucru nu este ca testarea ADN-ului unei persoane vii. ADN-ul este foarte fragmentat și deteriorat. Cu toate acestea, am reușit să extragem suficient. Primul lucru pe care l-am observat a fost că genetic era foarte diferit de ceilalți indivizi romano-britanici studiați până acum”, a explicat ea.

Cele mai recente metode de analiză a ADN-ului străvechi sunt acum capabile să redea poveștile umane din spatele evenimentelor care, până recent, au fost reconstruite doar prin documente și dovezi arheologice. Acestea povestesc în mare parte despre cei bogați și puternici.

O poveste cu detectivi criminaliști

Ultima cercetare este o poveste cu detectivi care utilizează știința criminalistică de vârf pentru a dezlega misterul unei persoane obișnuite: un tânăr îngropat într-un șanț din Cambridgeshire între anii 126 și 228 d.Hr., în timpul ocupației romane a Britaniei.

La început, arheologii au crezut că acest cadavru de 2.000 de ani este o descoperire neimportantă a unui localnic. Dar analiza ADN-ului la laboratorul dr. Silva a arătat că el era din cele mai îndepărtate colțuri ale Imperiului Roman, o zonă care este în prezent sudul Rusiei, Armenia și Ucraina.

Analiza a arătat că bărbatul era un sarmat, un popor vorbitor de limbă iraniană, cunoscut pentru abilitățile lor de călărie. Dar cum a ajuns el dintr-o regiune liniștită a imperiului atât de departe de casă?

Pentru a afla răspunsurile, o echipă de la departamentul de arheologie al Universității Durham (Anglia) a utilizat o altă tehnică interesantă de analiză pentru a examina dinții fosilizați, anume urmele chimice ale ceea ce a mâncat. Dinții se dezvoltă în timp, așa că, la fel ca inelele de copac, fiecare strat înregistrează o imagine de ansamblu a substanțelor chimice care i-au înconjurat în acel moment.

Ce dietă au arătat dinții acestui cadavru de 2.000 de ani?

Analiza a arătat că, până la vârsta de șase ani, el a mâncat mei și sorg, cunoscute științific sub numele de culturi C4, care sunt abundente în regiunea în care se știa că trăiau sarmații. Dar în timp, analiza a arătat o scădere graduală a consumului acestor cereale și creșterea consumului de grâu, găsit în Europa de Vest, potrivit profesoarei Janet Montgomery.

„Analiza ne spune că el, și nu strămoșii săi, a făcut călătoria în Britania. Pe măsură ce creștea, a migrat spre vest, iar aceste plante au dispărut din dieta sa”, a spus ea.

Înregistrările istorice indică faptul că Offord ar fi putut fi fiul unui călăreț sau, posibil, sclavul său. Acestea arată că în jurul perioadei în care a trăit, o unitate a cavaleriei sarmate încorporată în armata romană a fost trimisă în Britania.

Evidențele ADN confirmă această imagine, potrivit dr. Alex Smith, de la MOLA Headland Infrastructure, compania care a condus săpătura. „Aceasta este prima dovadă biologică”, a declarat el pentru BBC News.

Evoluția tehnicilor de analiză ADN

„Disponibilitatea acestor tehnici de analiză ADN și chimică înseamnă că acum putem pune întrebări diferite și putem analiza modul în care s-au format societățile, constituția lor și cum au evoluat în perioada romană. Sugerează că a existat o mișcare mult mai mare, nu numai în orașe, ci și în mediul rural”, a adăugat Smith.

Dr. Pontus Skoglund, care conduce laboratorul de genomică antică de la Crick, a declarat pentru BBC News că noua tehnologie transformă înțelegerea noastră despre trecut.

„Principalul impact al ADN-ului străvechi până acum a fost îmbunătățirea înțelegerii Epocilor de Piatră și de Bronz, dar cu tehnici și mai bune, începem să transformăm și înțelegerea noastră despre perioadele romane și ulterioare”, declară acesta.

Detaliile au fost publicate în jurnalul Current Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Praful după impact, nu asteroidul, a dus la dispariția dinozaurilor, spun oamenii de știință

Au fost reconstruite genele rinocerului lânos din Europa

Cea mai mare insectă ce a trăit vreodată semăna cu o libelulă uriașă

Confesiunile vârcolacului german care a îngrozit Europa medievală