A fost descoperită o gumă de mestecat din Epoca de Piatră

Cu zece milenii în urmă, adolescenții din ceea ce este acum Suedia mestecau și scuipau bucăți de rășină de mesteacăn într-un mod asemănător cu ce fac oamenii moderni. Acești adolescenți nu știau însă că guma de mestecat antică abandonată va fi analizată într-o zi de către oamenii de știință, dezvăluind că au consumat carne de cerb, știucă și nuci, au prelucrat blănuri de lup și vulpe cu dinții și au suferit de boli ale gingiilor.

Cele trei bucăți de rășină de mesteacăn (care era utilizată ca adeziv în Epoca de Piatră) mestecate au fost descoperite inițial în anii 1990 la un sit numit Huseby Klev. Pe baza vârstei sedimentului în care au fost găsite mostrele, cercetătorii estimează că acestea au între 9.540 și 9.890 de ani.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Pentru a confirma că specimenele fuseseră cu adevărat mestecate de oameni, autorii studiului au comparat secvențele de ADN microbial prezente în rășină cu microbiomurile salivare moderne și antice. În acest fel, au detectat niveluri ridicate de bacterii asociate cu parodontita (boala gingiilor), cum ar fi Treponema denticola, Streptococcus anginosus și Slackia exigua.

Alte specii bacteriene, cum ar fi Streptococcus sobrinus și Parascardovia denticolens, ambele indicatori ai cariilor dentare, au fost de asemenea găsite în cantități abundente în guma de mestecat antică.

Informații prețioase, scoase la iveală de guma de mestecat antică

Comentând aceste descoperiri într-o declarație, dr. Emrah Kırdök, a explicat că „există o bogăție de secvențe de ADN în guma de la Huseby-Klev, iar în aceasta găsim atât bacterii pe care le cunoaștem ca fiind legate de parodontită, cât și ADN de la plante și animale pe care oamenii le mestecaseră anterior”.

Într-adevăr, în plus față de evidențierea sănătății orale precare a scandinavilor mezolitici, informațiile genetice extrase din gumă au relevat diferite specii de plante și animale care au trecut prin gura celor care mestecau cu puțin timp înainte să ronțăie rășina. Printre acestea se numără surse alimentare precum alune, mere, păstrăv, cerb roșu și scoici Patellogastropoda, enumeră IFLScience.

Specii de păsări precum rața mare, rața moțată și măcăleandru au fost de asemenea detectate, indicând că scandinavii din Epoca de Piatră și-ar fi putut folosi dinții pentru a procesa oasele acestor creaturi în instrumente, pe lângă consumarea lor.

Pe animale puneau dinții scandinavii din Epoca de Piatră?

Cercetătorii au mai identificat ADN-ul mai multor specii de canide, printre care vulpea roșie, vulpea polară și lupul. Conform autorilor, aceste animale au fost probabil vânate pentru blănuri, iar oamenii și-ar fi putut folosi dinții în anumite momente în pregătirea acestor blănuri.

Printre alte plante detectate în guma de mestecat antică se afla vâscul, despre care cercetătorii spun că ar fi putut fi folosit în scopuri medicinale sau pentru a produce otravă pentru vârfurile de săgeți.

Rezumând concluziile echipei, profesorul Anders Götherström a spus că ADN-ul din guma antică „oferea o imagine de ansamblu a vieții unui mic grup de vânători-culegători de pe coasta vestică a Scandinaviei”.

„Știm că acești adolescenți mâncau cerb, păstrăv și alune acum 9.700 de ani pe coasta de vest a Scandinaviei, în timp ce cel puțin unul dintre ei avea probleme severe cu dinții”, a adăugat el.

Studiul este publicat în jurnalul Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii români au intrat în Cartea Recordurilor după ce au descoperit cel mai mare lac din istorie

O șampanie veche de 170 de ani, găsită pe o epavă, a fost gustată! Ce arome are?

Fiara înspăimântătoare care a dus la „apariția” ciclopilor

Un topor antic, descoperit în Arabia Saudită, ar putea fi cel mai mare din lume