„Fiii cei mai mari dețineau puterea în Egiptul antic”, spune un cercetător

Fiii cei mai mari dețineau puterea în Egiptul antic. Timp de decenii s-a crezut că familia egipteană antică semăna destul de mult cu familia modernă. Însă cercetătoarea Steffie van Gompel, doctorandă în Egiptologie, ne arată că realitatea era mult mai complexă: „În familiile egiptene, era adesea vorba despre fiul cel mare contra tuturor celorlalți copii.”

În anumite perioade ale istoriei egiptene, cuplurile bogate puteau încheia contracte de căsătorie. Aceste documente stabileau, de exemplu, ce bunuri aducea fiecare soț în mariaj și cine le păstra în caz de divorț.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Pe baza acestor contracte, s-a susținut adesea că femeile egiptene aveau un statut mai înalt decât cele din alte societăți ale vremii. „Spre deosebire de femeile din Grecia antică, ele aveau dreptul să dețină proprietăți”, explică Van Gompel. De aici și imaginea frecventă, mai ales în cultura populară, a femeii egiptene ca fiind puternică și independentă.

Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. „Faptul că o femeie putea deține bunuri nu înseamnă automat că era liberă sau feministă. Pentru a înțelege cu adevărat statutul femeii în Egiptul antic, trebuie să analizăm întreaga structură a familiei: cine moștenește, cum se formează gospodăriile, cine rămâne în casa părintească”, spune cercetătoarea.

Fiii cei mai mari dețineau puterea în Egiptul antic. O societate de tip clan, nu nucleară

Van Gompel a analizat contractele folosind metodele clasice ale egiptologiei, traducând textele și interpretând cu precizie ce spun acestea. A combinat rezultatele cu metode din demografia istorică, ceea ce a dus la concluzii surprinzătoare.

„S-a presupus mult timp că familia egipteană funcționa ca o familie modernă: un cuplu formează o gospodărie, iar copiii pleacă la casa lor când devin adulți. Dar din contractele de căsătorie reiese altceva”, spune cercetătoarea.

Fiii cei mai mari dețineau puterea. Cercetările arată că egiptenii funcționau după un model familial de tip clan. Majoritatea copiilor plecau, dar unul dintre ei, de regulă fiul cel mare, rămânea în casa părinților, împreună cu partenera sa. Astfel, gospodăria continua cu trei generații sub același acoperiș, cel puțin pentru o vreme.

Puterea patriarhilor și locul femeilor

Această structură îl transforma pe fiul cel mare într-o figură extrem de influentă. „Aș putea spune că Egiptul era, la propriu, un patriarhat”, afirmă Van Gompel, citată de Phys.org.

Puterea îi aparținea unei elite de bărbați în vârstă, care își controlau nu doar fiicele, ci și fiii: ei decideau cine cu cine se căsătorește și gestionau proprietățile chiar și după ce copiii lor se căsătoreau. „Pentru că bunurile nu erau considerate personale, ci ale familiei”, spune Van Gompel.

Totuși, această structură rigidă putea crea și oportunități pentru femei, subliniază cercetătoarea.

„Era mai degrabă o confruntare între fiul cel mare și restul fraților, nu între bărbați și femei. Asta limita apariția unui misoginism clar. În plus, dacă nu exista un fiu mai mare, fiica putea fi aleasă să continue descendența familială, ceea ce era preferabil decât să desemnezi un nepot ca moștenitor”, continuă ea.

Așadar, femeile egiptene aveau într-adevăr un anumit grad de libertate și influență. Dar simboluri feministe? Van Gompel încheie fără menajamente: „Îmi pare rău, dar tocmai am demontat această idee.”

Vă recomandăm să citiți și:

Rămășițele unor picturi murale romane antice au fost scoase la lumină în Spania

Arheologii au elucidat misterul „Castelului Părăsit” din Austria

Povestea întemeierii Romei, oraşul de pe Şapte Coline. Ab urbe condita!

Cum se protejau strămoșii noștri de arsurile solare?