O nouă analiză confirmă vârsta celor mai vechi urme umane din America de Nord

Cât de vechi sunt cele mai vechi urme umane din America de Nord? Încă nu știm cu exactitate când au ajuns primii oameni în Americi, însă avem dovezi clare că oameni se aflau pe teritoriul actual al statului New Mexico acum aproximativ 23.000 de ani.

Singurele urme lăsate de acești misterioși călători din trecut sunt câteva amprente de pași, iar deși unii cercetători au pus la îndoială vechimea acestora, un nou studiu confirmă că cele mai vechi urme umane au fost făcute cu 10 milenii înainte de apariția primei culturi majore din America de Nord.

• Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
• Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru…

Urmele au fost descoperite într-un strat de sediment care a fost cândva albia unui curs de apă, într-un loc numit White Sands. Acestea sunt cele mai vechi urme umane cunoscute de pe continent, cu un avans considerabil față de orice altă descoperire. În 2021, cercetătorii au datat semințele și polenul din același strat, obținând o vechime cuprinsă între 23.000 și 21.000 de ani. Totuși, această concluzie a fost contestată.

„O parte din critică a venit din ideea că plantele analizate ar fi absorbit apă veche”, a explicat profesorul Vance Holliday, de la Universitatea din Arizona (SUA). Cu alte cuvinte, unii specialiști au susținut că apa conținea izotopi radioactivi mai vechi decât stratul de sediment, ceea ce ar fi dus la o datare eronată. Această ipoteză a permis păstrarea ideii că primii oameni ar fi ajuns în America de Nord în jur de cu 14.000 de ani în urmă, odată cu apariția culturii Clovis în evidențele arheologice.

Cât de vechi sunt cele mai vechi urme umane din America de Nord?

Însă în 2022, Holliday a revenit în zona White Sands pentru a studia un alt sit, aflat într-un fost lac secat, la câțiva kilometri de urmele originale. Aici, a făcut o descoperire neașteptată: „Unele dintre straturile cu urme umane sunt de culoare roșie și pot fi urmărite cu ochiul liber până la locul unde lucram noi în albia lacului”, a povestit el pentru IFLScience.

Aceste straturi roșii, aflate între depuneri de ghips alb, argile verzi și mâl negru, s-au dovedit a fi formate din material adus de vânt din munții din apropiere. Ele ofereau oportunitatea de a data direct stratul în care se aflau amprentele. Rezultatele au arătat o vechime cuprinsă între 22.400 și 20.700 de ani, în deplin acord cu estimările anterioare.

În total, 55 de probe au fost datate cu carbon radioactiv, în trei laboratoare și de către două echipe de cercetare independente, toate confirmând aceeași fereastră temporală. „Este un rezultat remarcabil de consecvent”, a declarat Holliday.

O enigmă a rămas, totuși, nerezolvată

Dar deși vârsta urmelor a fost stabilită clar, apare o altă enigmă: cine erau acești oameni? Nu există artefacte sau urme culturale care să ateste o prezență umană organizată la o asemenea vechime. „Sunt cu 10.000 de ani mai vechi decât Clovis, iar pentru perioada respectivă nu avem niciun fel de dovezi clare ale prezenței umane în Americi. Nu avem nicio tradiție biologică, nicio tradiție materială. Și dacă ar fi existat o locuire continuă, te-ai fi așteptat să găsești tot mai multe urme în timp. Dar pur și simplu nu apar”, a spus Holliday.

Asemenea unei povești preistorice în care Cenușăreasa a lăsat doar pantoful, cercetătorii nu știu nimic despre acești oameni, în afară de dimensiunea tălpilor lor. „Tot ce putem spune e că mergeau din punctul A în punctul B, dar nu știm unde era A și nici unde era B”, a mai spus el.

Speculând asupra absenței unor dovezi culturale, Holliday consideră că explicația cea mai simplă e că aceste populații timpurii au fost izolate și nu au supraviețuit. „Din punctul meu de vedere, pare că mici grupuri de oameni au ajuns în America de Nord, dar s-au stins. Abia cu cultura Clovis vedem o adaptare puternică, la scară continentală, care le-a permis oamenilor să se stabilească și să prospere”, a concluzionat cercetătorul.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Care a fost cea mai lungă migrație preistorică a omenirii? Distanța parcursă este uimitoare!

În anul 536 d.Hr. a început o perioadă mizerabilă din istoria omenirii

Un celebru mormânt, care l-ar fi adăpostit pe tatăl lui Alexandru cel Mare, ascunde cu totul altceva

Arheologii au aflat originea lamelor de obsidian folosite de azteci în timpul ritualurilor