Ce au găsit cercetătorii într-un subsol vechi de 130 de ani din Danemarca?

Bacterii din anii 1890, găsite într-un subsol danez. Într-un subsol din Frederiksberg, Danemarca, două sticle uitate au stat acoperite de praf mai bine de un secol. Anul trecut, dintr-o întâmplare norocoasă, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga le-au redescoperit și au observat în interior o pudră albicioasă suspectă.

Analizele au arătat că reziduurile conțineau bacterii din anii 1890, folosite odinioară la fabricarea untului, oferind astfel o veritabilă fereastră către trecutul industriei lactatelor daneze.

• O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum
• Terra Amata, situl arheologic care spune povestea primilor ingineri ai Europei

„A fost ca și cum am fi deschis o relicvă microbiologică. Faptul că am reușit să extragem informații genetice din bacterii utilizate în producția de unt danez acum 130 de ani a depășit orice așteptare”, a declarat Jørgen Leisner, autorul studiului despre descoperire.

Cercetătorii au redescoperit bacterii din anii 1890, folosite la fabricarea untului

Etichetele sticlelor au dezvăluit că acestea conțineau culturi de bacterii lactice (microorganisme folosite de mult timp pentru conservarea alimentelor și pentru aromă). Echipa a extras și secvențiat ADN-ul probelor, comparându-l cu baze de date bacteriene moderne. Printre descoperiri s-a numărat prezența bacteriei Lactococcus cremoris, încă utilizată în Danemarca pentru acidifierea laptelui și pentru eliminarea bacteriilor periculoase după pasteurizare. Mai mult, au fost identificate gene asociate adaptării la produse lactate, inclusiv cele responsabile pentru gustul ușor untos, detaliu care, spun cercetătorii, reflectă preferința pentru aromele blânde ale untului danez exportat în Anglia secolului XIX.

La sfârșitul anilor 1800, Danemarca a început să exporte unt la scară largă în Marea Britanie. Pentru a garanta igiena și uniformitatea produselor, laptele era pasteurizat înainte de a i se adăuga culturile starter, ce asigurau fermentația și proprietățile de aciditate, aromă și textură.

„Cultura starter a devenit cheia standardizării. Nu mai era posibil ca fiecare fermă să fermenteze după metode proprii, era nevoie de un gust unitar, oriunde s-ar fi produs untul”, a explicat Leisner.

Ce altceva au mai găsit oamenii de știință în sticle?

Totuși, sticlele au dezvăluit și o latură mai puțin plăcută: contaminarea cu Cutibacterium acnes (bacteria responsabilă de acnee), precum și cu agenți patogeni precum Staphylococcus aureus și Vibrio furnissii. Aceste descoperiri ilustrează dificultățile majore de igienă cu care se confrunta industria laptelui în secolul XIX.

„Conținutul sticlelor arată atât procesul de standardizare al unui produs pe care înainte fiecare familie îl prepara în casă, cât și diferențele uriașe de igienă față de prezent”, a subliniat coautoarea Nathalia Brichet, citată de IFL Science.

Iar dacă ideea de unt vechi vi se pare ciudată, să nu uităm că arheologii au găsit și brânză de peste 3.000 de ani, conservată pe mumii egiptene, dar și cea mai veche pâine, datată la circa 8.600 de ani.

Studiul a fost publicat în International Dairy Journal.

Vă recomandăm să citiți și:

Cel mai vechi templu din lume a fost construit cu 6.000 de ani înaintea piramidelor din Egipt

Cel mai scurt război din istorie. A ținut aproape cât drumul cu mașina din Brașov până la Bușteni

Fosilele uimitoare din Marele Canion dezvăluie experimentele bizare ale evoluției

Controversele din spatele afacerii Watergate